Continuă războiul dintre Şercan şi Cioroianu: Directorul Bibliotecii Naţionale, numit suspect în dosarul plângerii făcute de jurnalistă

Directorul Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, este suspect în dosarul plângerii făcute de Emilia Şercan privind divulgarea subiectului investigaţiei pentru care jurnalista ceruse în februarie, la BNaR, să consulte teza de doctorat a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, au precizat surse judiciare pentru HotNews.ro.

Cioroianu a fost chemat marţi la Parchetul Tribunalului Bucureşti pentru a i se aduce la cunoştinţă calitatea de suspect pentru divulgarea de date care sunt secrete sau nedestinate publicităţii.

Conform surselor, citate, Cioroianu urmează să fie audiat pe 23 iulie.

Reamintim că scandalul a pornit de la faptul că Şercan a reclamat, în luna februarie, că în sălile Bibliotecii Naţionale cititorii stau cu gecile pe ei, la temperaturi de 16 grade Celsius.

Nemulţumit de faptul că jurnalista “şi-a permis” să critice condiţiile din Biblioteca condusă de el, Cioroianu a dezvăluit public, într-o postare vitriolată pe Facebook, faptul că Şercan se documentează pe tema lucrării de doctorat a lui Geoană.

Mai exact, Cioroianu a făcut publice aceste informaţii într-un comentariu la o postare a analistului militar Hari Bucur-Marcu despre conflictul pe care îl avea cu jurnalista:

“Cât despre doamna pe care o amintiţi, e suficient să vă spun că a cerut la sală după ce solicitase o lucrare a lui Mircea Geoană, care i s-a dat, desigur cu acordul meu şi în normele legii, doar că dânsa nu ştiu ce o fi citit, dar e clar că a descoperit în geantă şi un termometru adus de acasă (premeditare? Lua temperatura candidaturii lui M. Geoană?), prilej cu care face poze de victimă şi explică dânsa de ce nu sunt studenţi în bibliotecă – asta pe 27 febr a.c, adică în a doua zi după vacanţa studenţilor, răstimp în care tinerii erau în facultăţi, să-şi afle orarul”.

Şercan a reacţionat imediat, catalogând dezvăluirea făcută de Cioroianu ca fiind un “lucru incalificabil, de o mârşăvie inimaginabilă”, pe care l-a comis folosindu-se de funcţia pe care o deţine ca director al BNaR, adăugând că acea informaţie nu este publică şi nu este “destinată publicităţii”.

Totodată, Şercan i-a reproşat lui Cioroianu că divulgarea acelei informaţii o vulnerabilizează şi o expune public, în special în contextul în care, a precizat jurnalista, “din cauza dezvăluirilor mele despre plagiatele în tezele de doctorat ale unor politicieni sau demnitari am fost ameninţată cu moartea, discreditată public, dar şi am fost ţinta unui kompromat”.

Recent, Şercan a declarat, într-un interviu pentru Aktual24.ro, că a depus plângere penală contra lui Cioroianu pentru dezvăluirea publică a unor informaţii confidenţiale.

Şercan vs Geoană

Reamintim că Emilia Şercan a susţinut într-o investigaţie publicată de PRESSone că Geoană ar fi plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire şi fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de preşedinţii americani Bill Clinton şi George W. Bush.

Cel puţin 78 de pagini din cele 279, cât totalizează lucrarea, au conţinut plagiat – text, grafice şi tabele – preluat fără atribuire din diverse surse. Şi în anexele lucrării există conţinut plagiat: la o verificare aleatorie, am descoperit în Anexa nr. 2 că cel puţin 9 pagini au conţinut plagiat, scrie Şercan. Geoană ar fi folosit o tehnică de preluare neautorizată de conţinut, regăsită şi în alte teze de doctorat ale unor demnitari de rang înalt: plagiatul prin traducere, a adăugat jurnalista.

Geoană a reacţionat, pe data de 1 iulie, la acuzaţiile făcute de Şercan, susţinând că acest lucru are loc din cauză că “unii” s-au speriat că ar putea candida pentru funcţia de preşedinte al României.

În plus, Geoană a respins acuzaţiile jurnalistei ca fiind “false” şi, în schimb, a acuzat-o pe aceasta de “rea-intenţie sau rea-credinţă”.