Constituţia are lacune. Lăzăroiu: Dacă politicienii decid mâine să dea liber la furat, o pot face fără probleme

Dacă legislativul sau executivul decid că trebuie desfiinţată DNA şi graţiaţi toţi politicienii corupţi, puterea judecătorească trebuie pur şi simplu să se conformeze, a tras un semnal de alarmă, pe pagina sa de Facebook, fostul ministru şi consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu.

"Dacă un parlamentar, care a fost ministru, urmează să fie anchetat de Parchet, procurorii trebuie să trimită camerei din care face parte cerere de încuviinţare, cu dosarul anexat. Oamenii ăia se uită pe dosar şi pot decide (cum s-a întâmplat adeseori) că respectivul nu trebuie urmărit penal. Şi scapă. Definitiv. Când le zici că judecă şi că interferează cu puterea judecătorească, ei sar în sus şi zic: nu, că e un filtru necesar, ca să ne asigurăm că nu devenim o republică a procurorilor. Ok, am înţeles.

Dacă legislativul sau executivul decide mâine că nu mai avem nevoie de DNA şi trebuie desfiinţat (asta pentru că, să zicem, o majoritate a clasei politice cade de acord că trebuie să aibă liber la furat), puterea judecătorească n-are niciun drept de veto şi trebuie să se conformeze. Dacă legislativul sau executivul ar decide că trebuie graţiaţi politicienii aflaţi în penitenciar pentru corupţie, o poate face fără niciun fel de oprelişti, ridiculizând practic orice efort al puterii judecătoreşti. Deci, cum e cu echilibrul între puteri?", a explicat Lăzăroiu.

Fostul ministru al Muncii arată că, în acest context, o putere - legislativă sau executivă - poate încăleca fără probleme puterea judecătorească.

"Că, de fapt, despre asta vorbim zilele astea. Cum ne apără Constituţia de aşa ceva? Să nu-mi ziceţi că aşteptăm patru ani să-i sancţionăm la vot, pentru că-n timpul ăsta corupţia poate deveni a doua natură a politicienilor, iar trezoreria secătuită. Trebuie să stăm în stradă să-i păzim, zi şi noapte? Doar eu înţeleg că e o problemă în Constituţie?", a punctat Lăzăroiu.

Care ar fi soluţia

"Eu am propus ca o întrebare de la referendum să se refere la un mecanism de echilibrare. Adică, politica asta penală, care unii zic că e prerogativa exclusivă a Guvernului şi Parlamentului, să se facă prin negociere cu puterea judecătorească, în aşa fel încât să nu fie zdrobită.

Dacă o majoritate largă cade de acord (prin referendum) ca CSM să poată aviza obligatoriu modificările făcute de legislativ în domeniul juridic (cel care îi priveşte direct), atunci va exista o secure deasupra capului politicienilor atunci când ignoră vocea Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru că, spre deosebire de referendumul din 2009, care era despre ce trebuie să facă politicienii, ăsta ar fi despre ce NU ar trebui să facă. Or, aici e mai greu să disimulezi, cum au făcut cu 300 de parlamentari şi parlament unicameral."