Constantin Codreanu cere sancţionarea derapajelor antiromâneşti ale regimului Plahotniuc-Dodon de la Chişinău
alte articole
Deputatul român Constantin Codreanu, membru al Parlamentului European, a cerut miercuri în Camera Deputaţilor condiţionarea sprijinului financiar acordat Chişinăului de către Bucureşti. În context, eurodeputatul a făcut referire la derapajele antidemocratice şi antiromâneşti ale regimului Plahotniuc-Dodon de la Chişinău, care ar trebui sancţionate, notează unimedia.info.
„Democraţia a murit în Republica Moldova înainte să se nască. Derapajele antidemocratice şi antiromâneşti ale regimului Plahotniuc-Dodon de la Chişinău trebuie sancţionate. Incidentele de la frontiera nedreaptă de pe Prut din 26-28 august şi cele din 31 august şi 1 septembrie de la Chişinău, inclusiv aplicarea abuzivă a forţei contra unor cetăţeni şi demnitari români au valoare de test. Regimul Plahotniuc-Dodon, tributar practicilor de inspiraţie sovietică, a testat reacţia României în eventualitatea unor provocări majore antiromâneşti de viitor”, se arată în declaraţia făcută de Codreanu.
Totodată, politicianul a specificat că sprijinul financiar generos acordat de Bucureşti regimurilor politice mafiote şi cleptocrate de la Chişinău, care „se joacă de-a statalitatea”, furând dintr-o mişcare miliarde de euro, trebuie condiţionat rezonabil prin respectarea drepturilor cetăţenilor şi etnicilor români care locuiesc sau călătoresc în Basarabia.
Succesoare juridică a URSS, Republica Moldova „a beneficiat constant de sprijinul necondiţionat al Bucureştiului, un sprijin care, din păcate, nu le-a fost acordat direct românilor din fostele noastre judeţe de răsărit, ci regimurilor politice de sorginte sovietică de la Chişinău legate printr-un singur element comun: românofobia, indiferent cum s-au numit acestea în trecut: Snegur, Lucinschi, Voronin sau, astăzi, Plahotniuc-Dodon”.
Amintim că sâmbătă, 1 septembrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului, a ajuns Marşul Centenar care a pornit de la Alba Iulia la 1 iulie, parcurgând peste 1300 km. Totuşi, ceea ce trebuia să fie Marea Adunare Centenară a fost transformată, în opinia jurnalistului Vitalie Călugăreanu „într-un protest pentru autobuze”, după ce organizatorii, în loc să urmeze programul pe care l-ar fi avut pentru acea zi, au dat start unui protest cerând să le fie restituite autocarele în care se aflau lucrurile participanţilor la Marş.