Congresul PPE: Traian Băsescu: Nu dorim construirea unei Europe cu mai multe viteze

UPDATE 3

În cadrul Congresului PPE de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a susţinut miercuri, la Palatul Parlamentului, un discurs în faţa liderilor PPE.

Iată ideile principale ale discursului şefului statului:

- Contextul european şi internaţional în care va fi adoptată viziunea PPE asupra UE este unul complex, caracterizat de provocări şi incertitudini fără precedent: criza datoriilor suverane, creşterea ratei şomajului şi răspândirea populismului şi radicalismului politic.

- Prelungirea crizei financiare generează o criză politică de încredere.

- Am constatat că mecanismele de guvernanţă stabilite de tratatele UE nu sunt suficiente pentru gestionarea crizei actuale.

- Devine tot mai clar că viitorul nostru constă în mai multă Europă.

- Convergenţa în UE e mult prea redusă pentru ca UE să poată da direcţia economiei globale.

- Globalizării nu i se poate opune nimeni. Avem nevoie de integrare economică, fiscală, politică.

- Nu ne dorim crearea unui club de categoria a doua în UE. Nu dorim construirea unei Europe cu mai multe viteze.

- Piaţa unică este unul dintre cele mai importante avantaje competitive de care dispune UE.

- Avem nevoie de un cod al muncii la nivelul UE.

- Nu cred că mai trebuie demonstrat că o UE prosperă presupune regiuni europene prospere.

- Ne trebuie coeziune cu cheltuieli bine făcute.

- E în interesul nostru să părăsim retorica dublă. Trebuie să desăvârşim eliminarea tuturor obstacolelor, politice şi economice. Fac apel la liderii de la congres pentru a acţiona împreună.

- Vreau să atrag atenţia supra faptului că, înainte de a ne uita spre rezervorul de forţă de muncă din exteriorul UE, să ne uităm la forţa de muncă din interiorul acesteia.

- E necesară continuarea dialogului egal între statele membre.

- Coordonarea în materie de politică externă a înregistrat avansuri semnificaticve.

- Avem strategii locale, dar nu avem o ordine de priorităţi.

- Salut viziunea PPE care stabileşte ca obiectiv că avem nevoie de veritabilă politică externă europeană în care statele membre să vorbească pe o singură voce.

- O politică energetică comună presupune dezvoltarea infrastructurii.

- Statele Unite ale Europei reprezintă, în opinia mea, soluţia corectă pentru europeni şi Europa.

Cei mai importanţi lideri europeni sunt la Bucureşti timp de două zile, pe 17 şi 18 octombrie, la Congresul PPE, unde se va stabili noua conducere a formaţiunii şi se va lansa noul program politic.

UPDATE 2 - Întâlnire Barroso - Merkel - Băsescu, la Palatul Parlamentului

Cancelarul german Angela Merkel a ajuns la Bucureşti în jurul orei 17.00 şi va rămâne în România doar câteva ore, urmând să plece în seara aceasta. În cadrul Congresului PPE de la Bucureşti, aa avut loc o întâlnire de Barroso - Merkel - Băsescu, la Palatul Parlamentului.

Jose Barroso şi Angela Merkel au fost întâmpinaţi, pe rând, de către preşedintele PDL, Vasile Blaga, şi de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Vizita cancelarului Merkel va dura atât de puţin având în vedere pregătirile pentru Consiliul European, care va avea loc joi şi vineri, la Bruxelles.

UPDATE 1

José Manuel Barroso a ajuns la Palatul Parlamentului. Cu preşedintele PPE Wilfred Martens la prezidiu, participanţii la congresul PPE au votat mai multe amendamente.

"Sunt foarte fericit că suntem aici pentru a apăra valorile pe care le susţinem - libertatea, democraţia, statul de drept, responsabilitatea şi solidaritatea. PPE nu va tolera atacuri împotriva valorilor europene, statului democratic şi statului de drept. Toţi actorii politici trebuie să respecte competenţa instituţiilor statului", a declarat liderul PPE Wilfred Martens, de la microfonul Congresului PPE.

***

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a sosit miercuri după-masă în capitala României pentru a participa la Congresul Partidului Popular European (PPE), organizat la Bucureşti.

În drum spre Palatul Parlamentului, Jose Manuel Barroso a făcut o escală la Palatul Victoria, pentru a avea o discuţie cu premierul Victor Ponta.

Anterior, premierul Victor Ponta declarase că principala temă a discuţiei pe care o va avea, miercuri, cu şeful CE va fi rezolvarea problemelor legate de absorbţia fondurilor europene.

Totodată, el a precizat că va mai discuta cu preşedintele Comisiei Europene despre calendarul aderării la Schengen, alocările în exerciţiul bugetar 2014-2020, integrarea socială a romilor, precum şi despre o procedură transparentă de numire a procurorului general şi a şefului DNA.

Stolojan: De-a lungul acestei veri, românii au învăţat că valorile europene nu trebuie luate ca ceva sigur

Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a precizat, miercuri, în deschiderea lucrărilor Congresului Partidului Popular European, de la Palatul Parlamentului, că românii au învăţat, în urma întâmplărilor zbuciumate din această vară de pe scena politică, că valorile europene, statul de drept şi democraţia nu trebuie luate ca ceva sigur, ci trebuie apărate şi respectate.

„De-a lungul acestei veri, românii au învăţat că valorile europene nu trebuie luate de bune. În fiecare zi va trebuie să luptăm cu toţii să le menţinem şi să asigurăm faptul că ele sunt respectate. Aş vrea să mulţumesc preşedintelui Wilfred Martens, preşedintelui Joseph Daul, preşedintelui José Manuel Barroso, comisarului pentru Justiţie Viviane Reding pentru sprijinul acordat României pentru respectarea valorilor europene. Numai în acest context, prin eforturi proprii şi cu suportul Uniunii Europene, România poate face tranziţia, până la sfârşitul acestui deceniu, de la o ţară cu venit mediu la una venit ridicat”, a afirmat Theodor Stolojan.

Kelemen Hunor: Pe fondul crizei economice, în România a existat şi o criză morală

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat, miercuri, în cadrul Congresului PPE, că alegerile parlamentare din decembrie „vor fi cele mai grele din ultimii 23 ani” şi că pe lângă criza economică care afectează întreaga Europa, în România a existat în ultima perioadă de timp şi o criză morală, a valorilor fundamentale.

„După aprecierile mele alegerile din acest an vor fi cele mai grele din ultimii 23 de ani. Criza economică nu a trecut şi după toate previziunile credibile mai avem mult de lucru. Nu de aşteptat, ci de lucru, până când putem afirma că intrăm pe un trend de creştere economică sustenabilă. Pe acest fond de criză economică şi în ţara noastră se dezvoltă o altă criză, una morală, a valorilor fundamentale sau putem spune invers, că prin criza valorilor fundamentale cea economică se agravează. Societatea noastră dă semne de oboseală. Apar tendinţe politice care ne îngrijorează . Populismul şi extremismul de toate felurile parcă se dezvoltă mult mai rapid decât în perioade calme. România a avut două ţinte uriaşe în 20 şi ceva de ani, intrarea în Alianţa Nord-Atlantică şi integrarea în Uniunea Europeană. Era perioada marilor aşteptări, marilor speranţe, în perioada în care România a încercat să asimileze valorile fundamentale ale statului de drept, regulile şi mecanismele de funcţionare ale instituţiilor politice. Şi în acest moment, după 23 de ani, se văd aproape toate defectele, toate problemele construcţiei noastre, de aceea trebuie să găsim ţinte noi, trebuie să găsim o ţintă care ne uneşte în această ţară”, a explicat Kelemen Hunor.

Cei mai importanţi lideri europeni sunt la Bucureşti timp de două zile, pe 17 şi 18 octombrie, la Congresul PPE, unde se va stabili noua conducere a formaţiunii şi se va lansa noul program politic. Tot la Congresul celei mai influente familii politice din Europa vor fi prezentate soluţiile popularilor europeni pentru a face faţă crizei economice care încă afectează o mare parte a lumii.

La Congres sunt aşteptaţi mai mulţi şefi de stat şi de guvern din UE: Traian Băsescu (România), Angela Merkel (Germania), Mariano Rajoy (Spania), Donald Tusk (Polonia), Fredrik Reinfeldt (Suedia), Jyrki Katainen (Finlanda), Viktor Orban (Ungaria), Enda Kenny (Irlanda), Valdis Dombrovskis (Letonia), Boiko Borisov (Bulgaria), Lawrence Gonzi (Malta), Andrius Kubilius (Lituania), Pedro Passos Coelho (Portugalia), Janez Jansa (Slovenia) şi Antonis Sămăraş (Grecia) şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.