Conferinţa Frontului Naţional: Marine Le Pen promite că va pune Franţa pe primul loc
Marine Le Pen şi-a lansat campania prezidenţială cu un discurs puternic în Lyon. Discursul liderei de extremă dreapta a evidenţiat multe dintre sentimentele populiste manifestate de susţinătorii preşedintelui american Donald Trump şi ai Brexitului.
Marine Le Pen, lidera fostului Front Naţional francez (actualmente Partidul Raliul Naţional) (Captură Foto)
Lidera Frontului Naţional francez, Marine Le Pen, şi-a lansat campania pentru a deveni următorul preşedinte al Franţei cu un discurs inspirat din retorica de campanie dezbinătoare – şi de succes – a liderilor populişti din Marea Britanie şi SUA.
Susţinându-şi discursul duminică în Lyon, în faţa unui public de aproximativ 3.000 de persoane, Le Pen a evidenţiat faptul că sub conducerea ei interesele naţionale ale Franţei vor avea prioritate în faţa tuturor celorlalte interese – o apreciere evidentă a platformelor care le-au adus succes preşedintelui american Donald Trump (“America First” - “America pe primul loc”) şi susţinătorilor ieşirii Marii Britanii din UE (“Take back control” - “Luaţi înapoi controlul).
“Ne vom concentra pe plan local şi nu pe cel global”, a declarat Le Pen mulţimii de susţinători. Ea a criticat nu numai globalizarea lumii financiare, ci şi o aşa-zisă “globalizare de dedesubt, prin imigraţia în masă”.
Sentimentul anti-imigraţie a crescut în Franţa, în special după numeroasele atacuri teroriste, precum masacrul din Paris din 13 noiembrie 2015 când au fost ucise 130 de persoane. “Nu dorim să trăim sub ameninţarea terorismului Islamic”, a precizat Le Pen, promiţând o “toleranţă zero” în ceea ce priveşte modul de abordare al acestor crime.
Comentariile sale au avut loc la câteva zile după un incident la Muzeul Luvru din Paris, când un bărbat înarmat cu două macete a fost împuşcat de mai multe ori de poliţie după ce aparent a strigat “Allahu Akbar (Dumnezeu este cel mai mare)”.
Le Pen a atacat, de asemenea, şi Uniunea Europeană, ameninţând că va organiza un referendum similar cu cel al Marii Britanii. “Dacă UE nu se conformează, atunci vom cere francezilor să voteze într-un referendum pentru a ieşi din acest coşmar”, a susţinut ea.
În plus, Le Pen a pus sub semnul întrebării valoarea alianţei militare vestice NATO, în care Franţa este unul dintre membrii fondatori. La rândul său, Donald Trump a criticat în mai multe rânduri NATO, susţinând că este o alianţă învechită.
Un nou ton în manifestul Frontului Naţional
Le Pen a dezvăluit programul partidului ei înaintea discursului, reflectând o versiune modificată a valorilor populiste prezentate în mod tradiţional de partidul ei.
Documentul a evidenţiat 144 de măsuri, inclusiv reintroducerea controalelor de frontieră, limitarea strictă a imigraţiei, o întoarcere la moneda anterioară naţională (francul francez) şi perspectiva ieşirii ţării din NATO. Manifestul Frontului Naţional a evidenţiat, de asemenea, perspectiva introducerii unor măsuri de securitate dure în lupta împotriva terorismului inclusiv posibilitatea anulării cetăţeniei franceze în cazul persoanelor cu dublă cetăţenie care au legături cu terorismul.
Totuşi, noul document a omis unele idei pe care partidul de extremă dreapta le-a susţinut în mod tradiţional în timpul campaniilor electorale din trecut. Promisiunea obişnuită de a reintroduce pedeapsa cu moartea în Franţa a fost omisă în manifest, în timp ce, în încercarea de a atrage alegători mai vârstnici de partea sa, partidul a introdus subiectul creşterii pensiilor şi reducerii taxelor de moştenire.
În plus, Le Pen a sugerat intenţia de a organiza un referendum privind viitorul Franţei în Uniunea Europeană, după ce Marea Britanie a votat în 23 iunie 2016 ieşirea din blocul european. Mişcarea a fost bine primită de alegătorii britanici mai vârstnici.
Primele sondaje arată că Le Pen se află probabil printre primii doi candidaţi prezidenţiali, dar sugerează că ea ar putea pierde în cadrul celei de-a doua runde de alegeri din 7 mai.
Le Pen se confruntă o competiţie tot mai puternică din partea fostului ministru de economie şi candidat la prezidenţiale Emmanuel Macron, ale cărui rezultate în sondaje au crescut după cele mai recente acuzaţii de corupţie lansate împotriva conservatorului Francois Fillon.
Macron s-a distanţat de Partidul Socialist, din care a făcut parte, creându-şi propria mişcare pentru campania sa prezidenţială: “En Marche!”. Această mişcare se poziţionează ca fiind un partid de centru, orientat spre piaţă. Macron susţine că este singurul candidat capabil să se ridice deasupra diviziunii dintre stânga şi dreapta existentă în politica franceză.
