Comisia care l-a "spălat" pe Tobă, acuzată că a făcut flick-flack-uri cu logica şi bunul-simţ

Comisia de lucru din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) care a stabilit că Petre Tobă nu şi-a plagiat teza de doctorat face flick-flack-uri cu logica şi bunul-simţ ca să-l spele pe fostul ministru de Interne, a atras atenţia jurnalista Emilia Şercan.

"Ca să vedeţi diferenţa între un raport făcut de Comisia de lucru a CNATDCU (selectată de Ştefan Prună şi condusă de Claudiu Ţupulan, ambii subordonaţii lui Tobă), care face flick-flack-uri cu logica şi bunul-simţ ca să-l spele pe Tobă, şi o analiză independentă, făcută de profesorul Dumitru Sandu de la Universitatea din Bucureşti, pe aceeaşi lucrare a lui Tobă. "Plagiat masiv, intenţionat, cu complicităţi multiple, munţi de texte plagiate."

De partea cealaltă, Comisia de lucru a CNATDCU, selectată de Ştefan Prună, subordonatul lui Tobă, a zis că strălucitul doctor Tobă a folosit în mod greşit "Apud", pentru că Tobă nu este specializat în tehnica lucrului la computer. Este specializat doar în tehnica furtului, pentru că plagiatul este furt", a scris pe contul său de Facebook jurnalista Emilia Şercan, din investigaţia căreia reiese că Petre Tobă a copiat 250 din totalul celor 390 de pagini ale tezei cu care a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii.

Amintim că, în bibliografia tezei de doctorat semnate de Petre Tobă, au apărut "Apud" Stiglitz Joseph şi "Apud" Barry Buzan, fapt ce a constituit motiv de amuzament copios în spaţul public după ce Emilia Şercan şi-a publicat investigaţia.

"Comisia de lucru a remarcat faptul că persoanele care au formulat sesizarea au manifestat maliţiozitate, încercând să inducă ideea că domnul Petre Tobă nu ar cunoaşte sensul cuvântului 'Apud'. În realitate însă, la redactarea unei teze de doctorat de peste 400 de pagini, pot apărea o serie de inadvertenţe dactilografice insignifiante, cum este şi cazul de faţă, generate în principal de volumul mare de informaţie şi de faptul că autorul nu este specializat în tehnica scrierii la computer, aşa cum rezultă din CV-ul personal postat pe Internet", reiese din raportul comisiei de lucru din care au făcut parte Ţupulan Marin Claudiu, profesor la Academia de Poliţie, Mihalache Veronica, conferenţiar la Academia SRI şi Niţă Cristian, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Studii de Intelligence din cadrul Academiei SRI.

Alte două "flick-flack-uri" ale comisiei de lucru care l-au spălat pe Petre Tobă de acuzaţia de plagiat au fost remarcate de jurnalista Camelia Badea, de la Ziare.com:

Fostul ministru fusese acuzat că s-a "inspirat" dintr-un referat postat pe Internet, însă comisia a susţinut că nu poate fi vorba despre un plagiat în acest caz pentru că referatul respectiv fusese postat în spaţiul online fără specificarea autorului şi fără precizarea datei publicării.

"Or, (sic!), în situaţia de faţă, neavând persoana prevăzută de lege căreia să îi fie atribuit referatul rezultă, pe cale de consecinţă, că nu poate fi vorba de plagiat, întrucât nu sunt întrunite condiţiile legale. Internetul nu poate fi considerat o persoană în accepţiunea legii, ci doar un fond documentar incomensurabil, care stă la dispoziţia tuturor utilizatorilor, la acest fond documentar apelând inclusiv persoanele care desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică", au argumentat membrii comisiei.

Legat de textele din teza lui Tobă de doctorat care ar fi fost copiate din lucrarea lui Ionel Tucmuruz, comisia a susţinut că aceste aspecte "nu constituie plagiat întrucât materialul care prezintă similitudini constituie operă comună", în contextul în care cei doi "au parcurs programul studiilor universitare de doctorat în aceeaşi perioadă şi sub îndrumarea aceluiaşi conducător de doctorat".

"Având aceleaşi preocupări (suntem ofiţeri de poliţie), beneficiind de îndrumarea aceluiaşi conducător de doctorat, studiind în principiu acelaşi domeniu, utilizând aceleaşi surse bibliografice (cursuri de specialitate, materiale nepublicate clin (sic!) baza de date a poliţiei naţionale, date statistice etc.) este normal că am formulat o argumentare şi am elaborat opinii asemănătoare sau identice cu privire la criminalitatea trensfrontaliera (sic!) (forma de criminalitate specifică crimei organizate), în condiţiile crizei globale care a marcat perioada în care am elaborat tezele de doctorat.

Acest aspect nu face decât să valideze rezultatul cercetărilor noastre, sens în care (sic!) orice cercetător ştiinţific care are la îndemână o bibliografie identică cu cea studiată de noi, (sic!) ţine cont de realităţile vieţii cotidiene de la acea dată. (sic!) utilizând o metodă de cercetare consacrată, va ajunge cu siguranţă la aceleaşi rezultate la care am ajuns şi noi. (sic!) fapt ce se permite să concluzionăm că am operat cu principii sănătoase şi am identificat corect cauzele care generează insecuritate", a explicat Ionel Tucmuruz.