Comisar UE: sistemul se poate prăbuşi în 10 zile

Premierul norvegian Erna Solberg nu doreşte să evite responsabilităţile ţării sale prevăzute de Convenţia de la Geneva şi nu doreşte să încalce drepturile omului dar, totuşi, o va face dacă va fi necesar.

“Este o propunere în caz de forţă majoră, în cazul în care totul se prăbuşeşte”, a precizat Solberg într-un interviu cu Berlingske, descriind noile măsuri despre care aceasta crede că ar trebui adoptate de Norvegia în cazul în care Suedia se prăbuşeşte sub greutatea fluxului continuu de refugiaţi.

Solberg este efectiv pregătită să întoarcă din drum pe toată lumea şi să închidă graniţele ţării dacă situaţia se va agrava total şi dacă Europa va intra într-un fel de stare fără guvernarea legii.

Comisarul UE pentru imigraţie Dimitris Avramopoulos a avertizat joi că blocul european are la dispoziţie doar 10 zile pentru a implementa un plan care să producă “rezultate tangibile şi clare” sau “întregul sistem se va dezintegra complet”.

Avramopoulos a avertizat, de asemenea, că o criză umanitară în Grecia şi în Balcani este “foarte aproape”, adăugând că deciziile mai multor state europene de a adopta măsuri ad hoc şi individuale pentru a reduce fluxul de imigranţi de fapt agravează problema, arată website-ul Zero Hedge.

“Nu putem continua să adoptăm măsuri unilaterale, bilaterale sau trilaterale; primele efecte şi impacturi negative sunt deja vizibile”, a susţinut el. “Avem o responsabilitate comună – cu toţii – faţă de statele noastre învecinate, atât din cadrul UE şi din afara blocului, dar şi faţă de acele persoane disperate”.

Prin “efectele negative” ale unor acţiuni unilaterale, Avramopoulos probabil se referă la miile de imigranţi blocaţi pe ruta balcanică. Punctele de blocaj de pe această rută sunt susţinute printr-o serie de garduri de frontieră, care au fost ridicate în ultimele şase luni de mai multe state europene. O altă problemă este reprezentată de intensificarea controalelor de frontieră. Astfel, unii analişti consideră că suntem martori la începutul decesului zonei Schengen din Uniunea Europeană.

“Şapte state europene au reintrodus deja controale de frontieră în cadrul zonei Schengen, făcâmd presiuni puternice asupra Greciei, care nu mai poate redirecţiona valul de imigranţi veniţi din Turcia spre ruta balcanică”, scrie Reuters.

“Grecia nu va accepta acţiuni unilaterale. Şi Grecia poate aplica măsuri unilaterale”, a declarat joi ministrul elen al imigraţiei Yannis Mouzalas. “Grecia nu va accepta să devină un Liban al Europei, un depozit de suflete, chiar dacă acest lucru ar fi făcut cu fonduri masive din partea UE”. În acelaşi timp, Grecia şi-a rechemat joi ambasadorul din Austria.

În 7 martie, oficialii UE vor participa la un summit cu Turcia unde va fi necesară implicarea totală a Ankarei dacă se doreşte să aibă loc o reducere semnificativă a solicitanţilor de azil ce ajung în vestul Europei.

Documente divulgate recent au arătat că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în esenţă şantajează Europa. “Putem deschide uşile către Grecia şi Bulgaria în orice moment. Îi putem urca în autobuze [pe migranţi]”, a fost citat Erdogan afirmând în timpul unei discuţii care a avut loc în cadrul Summitului G20 din Antalya, în 16 noiembrie 2015, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker.

Pe lângă cele şapte state europene care şi-au reinstaurat deja controalele vamale, alte ţări au promis că vor face la fel dacă Erdogan şi Tsipras nu vor putea găsi o cale pentru a înregistra un oarecare progres în vederea protejării graniţei externe a blocului.

Oficialii se tem că sosirea primăverii va duce la creşterea numărului de migranţi ce vor încerca să ajungă în Europa. Miercuri, premierul ungar Viktor Orban a făcut apel pentru un referendum asupra sistemului propus de UE privind cotele de redistribuire a migranţilor. Este doar o problemă de timp până când alte ţări vor avea loc plebiscite similare.

Poate Jean Asselborn, ministrul luxemburghez de Externe, s-a exprimat cel mai bine: “Perspectiva este sumbră. Nu mai avem politică. Ne îndreptăm spre anarhie”.

Este posibil ca premierul norvegian Erna Solberg să fi avut până la urmă dreptate?