Colecţiile şi muzeele săteşti particulare, promovate pentru circuite turistice

Muzeele săteşti particulare din România sunt cunoscute de foarte puţine persoane, iar turiştii află întâmplător de ele. În loc să fie valorificate la potenţial maxim, în scopuri turistice, ele sunt uitate şi atrag puţini vizitatori care ajung de obicei în zonă, cu alte obiective. Pentru că în ţară există câteva zeci de astfel de muzee, majoritatea cu obiecte populare şi tradiţii ale localnicilor, s-a decis înfiinţarea unei asociaţii care să se ocupe de promovarea lor.

Reţeaua Colecţiilor şi Muzeelor Etnografice Săteşti Particulare din România (RECOMESPAR), în parteneriat cu Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), a realizat un proiect de semnalizare turistică a muzeelor şi de promovare a acestora.

"Am instalat plăci de semnalizare către muzee şi colecţii şi am împărţit pliante la operatorii de turism din zona fiecărei colecţii pentru a putea fi incluse în circuite turistice. Avem în vedere circuitele culturale. În afară de cele 23 de colecţii incluse în program, mai avem aproximativ 60 de colecţionari mai mici pe care încercăm să-i promovăm", a declarat, pentru Epoch Times, Eugen Vaida, preşedintele RECOMPESAR.

Avantajele promovării

Campania de promovare va consta în tipărirea de pliante de promovare pentru fiecare colecţionar şi informare a celor interesaţi să viziteze locurile respective.

"Obiectivul de bază al acestui proiect este creşterea vizibilităţii şi a numărului de vizitatori pentru colecţiile şi muzeele etnografice din reţea prin racordarea la circuitul turistic informaţional şi prin facilitarea accesului fizic al publicului, aceasta fiind o etapă la fel de importantă ca infrastructura şi colecţia în sine. Asigurarea vizibilităţii acestor atracţii culturale din zona muzeelor şi colecţiilor rurale cu caracter etnografic conduce inevitabil la creşterea numărului de vizitatori şi implicit a creşterii veniturilor generate, ce pot fi reinvestite în dezvoltarea capacitaţii lor şi în infrastructura şi serviciile oferite publicului – servicii ce sporesc utilitatea publică a muzeelor şi a colecţiilor etnografice rurale beneficiare ale proiectului. Este un circuit logic de eficientizare şi de stimulare a dinamismului acestor entităţi muzeale ce pleacă de la optimizarea tehnicilor de promovare şi de asigurare a vizibilităţii obiectivului", au declarat organizatorii campaniei de promovare.

Proiectul, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, va fi implementat în 13 judeţe în care se află colecţiile.

În luna septembrie, a avut loc o acţiune de restaurare a unor obiecte de colecţie la care au participat studenţi din universităţi renumite şi posesorii ai unor colecţii etnografice de mare interes cultural. Cu ajutorul cadrelor universitare şi al specialiştilor de la Complexul Naţional Muzeal ASTRA, studenţii au restaurat icoane şi cruci de mână din secolele XVIII – XIX, pieptare, ceramică, o ladă de zestre, una de dulgher din secolul al XVI-lea, un butoiaş de transportat sare şi alte obiecte aduse din 23 de colecţii particulare din toată ţara. La final, obiectele restaurate au fost prezentate publicului într-o expoziţie la care au fost însoţite de fişe şi fotografii selectate din documentaţia de restaurare, de interes pentru cei preocupaţi de salvarea obiectelor vechi.

Puncte de atracţie

Printre colecţiile particulare cele mai atractive se numără Muzeul Pălăriilor de Paie din Crişeni, judeţul Harghita, singurul de acest tip din ţară, după cum a apreciat Eugen Vaida. Acolo, vizitatorii pot admira o multitudine de pălării împletite manual, conform vechilor tradiţii. Şepcuţe din paie, pălării cu boruri largi, pentru vânători sau pentru femei, cu cureluşe colorate sau diverse podoabe, acestea atrag atenţia că un magnet. Muzeul a fost înfiinţat de Szocs Lajos a cărui familie se ocupă cu meşteşugul împletirii pălăriilor care s-a transmis de la o generaţie la alta.

"Avem câteva muzee foarte interesante, cum ar fi cel al lui Ion Grămadă, de la Câmpulung Moldovenesc, unde se găsesc aproape 8.000 de obiecte, grupate pe opt secţiuni care cuprind costume, ustensile din lemn, ouă încondeiate şi multe altele. O colecţie interesantă de costume are şi Marius Matei din Giroc, în apropiere de Timişoara. Costume populare, ustensile, o şură tradiţională şi alte obiecte pot fi admirate şi în colecţia lui Dionisie şi Felicia Olenici din Horodnicul de Jos, judeţul Suceava. Dionisie este şi cercetător la Institutul Astronomic şi are un planetariu în curte. La Ligia Badea din satul Plopiş, judeţul Sălaj, se află o colecţie foarte mare de costume şi o casă tradiţională. Două colecţii ale etnicilor maghiari se găsesc în judeţul Bihor, localitatea Galoş Petreu, la Keri Gaspar. Aceste colecţii valoroase nu sunt cunoscute decât de cei de la Muzeul Ţăranului Român şi mai puţin de publicul larg, care nu a ajuns încă la ele. Presa locală a mai scris despre aceste muzee, iar acum sperăm să vină mai mulţi vizitatori după ce terminăm campania de informare şi am instalat deja panourile de semnalizare", a precizat Eugen Vaida.