CNAS va ataca în instanţă decizia de acordare de tratament de ultima generaţie, gratuit, pentru şapte bolnavi de cancer

Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate va ataca în instanţă decizia prin care Curtea de Apel Bucureşti a dispus ca Ministerul Sănătăţii să achite integral, pentru şapte bolnavi de cancer, tratamentele de ultimă generaţie, mult mai eficiente decât cele incluse pe lista de medicamente compensate de către stat, listă ce nu a mai fost actualizată in integrum de şase ani de zile.

Printr-un comunicat de presă, CNAS precizează că va pune în aplicare sentinţa cu privire la acordarea unor medicamente în regim de compensare 100% pentru cei şapte pacienţi, având în vedere caracterul executoriu al acesteia, însă, concomitent, va ataca respectiva sentinţă în instanţă:

"După comunicarea sentinţei cu privire la acordarea unor medicamente în regim de compensare 100% pentru şapte pacienţi, CNAS va pune în executare sentinţa, având în vedere caracterul executoriu al acesteia. Menţionăm că, prin respectarea acestei decizii, CNAS încalcă art.232 din Legea 95/2006, care prevede că asiguraţii au dreptul la medicamente cuprinse în lista de medicamente compensate şi gratuite aprobată prin Hotărâre de Guvern. Drept urmare, CNAS va exercita căile de atac legale împotriva sentinţei date de instanţă", se arată în comunicatul CNAS, citat de Agerpres.

De asemenea, în comunicat CNAS subliniază "atenţia deosebită" pe care a dat-o Programului Naţional de Oncologie, "atât în ceea ce priveşte fondurile alocate, cât şi prin introducerea unor subprograme noi" şi reaminteşte că "pentru prima dată în ultimii şase ani, Ministerul Sănătăţii a actualizat lista cu medicamente compensate şi gratuite".

Realitatea este însă, că Ministerul Sănătăţii a introdus pe lista de compensate, în aprilie 2014, după şase ani în care lista a funcţionat fără schimbări, 17 medicamente noi fără echivalent terapeutic, medicamente care se adresează pacienţilor care suferă de forme rare ale unor boli precum cancerul, epilepsia, bolile endocrine, leucemia şi boli neurologice degenerative.

Procedura de evaluare a restului de 137 de medicamete noi fără echivalent terapeutic propuse de companiile farmaceutice pentru compensare de către stat a fost anulată după plecarea liberalului Eugen Nicolăescu, înlocuit de pesedistul Bănicioiu, evaluarea fiind considerată "viciată".

Conform hotnews, actualizarea listei de medicamente compensate, blocată din anul 2008, este una dintre cele mai importante mize financiare ale industriei farmaceutice din România.

Conform comunicatului dat joi de CNAS, până la finalul acestui an, Ministerul Sănătăţii va elabora însă noua listă de medicamente compensate şi gratuite "pe baza unor criterii obiective, verificabile şi transparente care trebuie să ţină cont de nevoile pacienţilor."

Reamintim că cei şapte pacienţi bolnavi de cancer au dat în judecată Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru a avea acces mai rapid la tratamente şi medicamente noi, care nu se regăsesc pe lista de medicamente compensate sau gratuite, deoarece autorităţile nu au actualizat-o.

În decizia instanţei sunt enumerate şi medicamente ce trebuie oferite în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală) celor şapte pacienţi: Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf), Ipilimumab (denumire comercială Yervoy), Tocilizumabum (denumire comercială Roacterma), Crizotinibum (denumire comercială Xalkori).

Decizia nu este definitivă, însă este executorie.

Mecanismul HTA

Cum statul român a refuzat timp de şase ani să actualizeze lista medicamentelor compensate, încălcând toate regulile şi legile, pentru ca pacienţii să nu moară cu zile neavând acces la tratament nou, s-a inventat un mecanism (cunoscut sub acronimul HTA) prin care se decide care medicament anume merită să fie compensat. Pentru a intra sub umbrela respectivului mecanism, un medicament trebuie să fie eficient terapeutic iar preţul său să nu depăşească un anumit nivel, evitând astfel situaţii aberante în care se compensează medicamente scumpe ce pot salva viaţa a zece pacienţi dacă există şi alte medicamente cu preţ moderat care ar putea salva viaţa a 100 de pacienţi.

Mecanismul HTA a fost înfiinţat pornind de la premiza unui buget finit şi nu foarte bogat. Pentru ca mecanismul, deja dur, să funcţioneze corect este nevoie de mai mulţi experţi: medici, economişti şi specialişti în sănătate publică, România fiind cunoscută ca una dintre ultimele ţări europene care risipeşte bani compensând medicamente lipsite de eficienţă în detrimentul terapiilor noi care au potenţialul de a vindeca mii de pacienţi.

Statul român a angajat iniţial doi oameni pentru a se ocupa de acest mecanism în condiţiile în care, ca şi termen de comparaţie, în Marea Britanie 100 de specialişti se ocupă de avizarea de medicamente. Ulterior au mai fost scoase la concurs patru posturi, care nu s-au ocupat.

În toamna lui 2013, la doar două luni după ce companiile farmaceutice au propus Ministerului Sănătăţii un total de 167 de medicamente pentru evaluarea HTA, unul dintre cei doi experţi a demisionat, mai relatează hotnews şi, în consecinţă, evaluarea eficienţei costurilor medicamentelor, nu s-a făcut, demersul fiind imposibil de pus în operă cu un singur expert angajat de Ministerul Sănătăţii. În consecinţă, pe lista de medicamente compensate în România s-ar găsi încă medicamente a căror eficienţă terapeutică este îndoielnică şi pe care statul risipeşte banii în timp ce bolnavii nu au acces la terapii noi.

Reamintim că în ultimii ani Ministerul Sănătăţii a fost condus de nu mai puţin de 8 miniştri, (insuşi premierul Victor Ponta fiind ministru interimar), mulţi dintre ei în funcţie doar pentru câteva luni. Cel mai longeviv a fost Eugen Nicolăescu urmat de Cseke Attila, UDMR.