Cioloş anunţă vremuri noi pentru agricultură. Mult mai mulţi ţărani vor putea accesa banii europeni

În România, ţara UE cu cei mai mulţi oameni care lucrează în agricultură, doar 3% din gospodării pot accesa banii europeni. În aceste context, Guvernul vine cu un plan de măsuri care să schimbe situaţia.
Dacian Cioloş
Dacian Cioloş (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Guvernul Cioloş a anunţat luni într-un sat din judeţul Alba o mică revoluţie pentru satul românesc: un pachet de măsuri care să crească exponenţial numărul micilor fermieri care pot lua bani europeni. În baza acestui pachet de măsuri numărul ţăranilor şi micilor fermieri care vor putea lua bani europeni va creşte de şase ori, relatează Hotnews.

Printre măsuri se numără scăderea pragului de productivitate, dar şi eliminarea unor acte birocratice şi a prevederii privind deţinerea unei suprafeţe agricole compacte pentru cei care solicită bani UE pe anumite măsuri din PNDR.

Aceste măsuri se impun drept necesare în contextul în care, paradoxal, în România, ţară din UE cu cei mai mulţi oameni care lucrează în agricultură, 97% dintre gospodăriile din satele româneşti nu pot primi bani europeni (rămân în afara PNDR) din cauza pragului ridicat de eligibilitate (8000 Euro producţie standard). Din cauza acestui prag, doar 3% dintre ţărănii români pot lua fonduri europene, ceea ce face ca productivitatea din micile ferme (practic gospodării mai degrabă decât ferme) să fie extrem de scăzută. Acest prag de eligibilitate ar urma sa fie scăzut la 4000 de euro, ceea ce ar putea creşte de şase (6) ori numărul celor ce pot accesa fonduri europene.

Dacă planul lansat de Cioloş, inginer horticultor de profesie şi fost comisar european pentru agricultură, va funcţiona şi fermele mici vor deveni mai productive, unul dintre efecte ar putea fi scăderea tendinţei de vânzare a micilor terenuri agricole. De altfel, Cioloş a declarat luni, la lansarea proiectului în judeţul Alba, că nu este de acord ca terenurile să fie vândute cetăţenilor străini pentru că, în opinia sa, pământul trebuie valorificat de comunităţile locale:

Articolul integral poate fi citiţi aici