Cine urmează? Criticii lui Putin sunt îngrijoraţi de reprimarea din Rusia

Suprimarea crescândă a grupurilor şi indivizilor critici la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin i-a făcut pe adversarii săi să se întrebe: "Cine urmează?"
Preşedintele rus Vladimir Putin. (SERGEI KARPUKHIN / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
31.05.2013

Suprimarea crescândă a grupurilor şi indivizilor critici la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin i-a făcut pe adversarii săi să se întrebe: "Cine urmează?", raportează Reuters.

Fuga economistului liberal Serghei Guriev din Rusia, din cauza presiunii anchetatorilor de stat, a adâncit sentimentul de panică pe măsură ce Kremlinul îşi extinde acţiunile de înăbuşire a dizidenţei şi protestelor care au început în decembrie 2011.

Criticii susţin că împiedicarea demonstraţiilor, cazurile penale împotriva liderilor protestelor şi noile reguli stricte privind finanţarea pentru organizaţiile non-guvernamentale amintesc de represiunea care a însoţit stagnarea sub conducătorul sovietic Leonid Brejnev în anii 1970.

Adversarii lui Putin au afirmat că acesta foloseşte tactici abuzive pentru a-şi reconstrui autoritatea, afectată de protestele stradale în masă, şi observă că el a marginalizat şi consilierii pe care nu îi mai agreează, inclusiv pe strategul său politic Vladislav Surkov. "Oricine visează să lupte (împotriva lui Putin) va fi supus celor mai severe măsuri", a declarat Serghei Aleksashenko, un fost ministru adjunct de finanţe.

Rezistenţa elitei Rusiei va fi zdrobită de o revenire la alegerile din perioada comunistă - emigrare sau represiune - a notat el, adăugând: "Totul va fi construit pe baza temerilor, maniilor şi viziunilor sale."

Fostul spion KGB se prezintă pe sine ca omul care a restaurat ordinea după haosul provocat de regimul preşedintelui Boris Elţîn, după colapsul Uniunii Sovietice în 1991. El neagă suprimarea adversarilor şi crede că este din nou nevoie să se restabilească ordinea, după ce s-a confruntat cu cele mai mari proteste de când a ajuns prima oară la putere în 2000.

Dar criticii săi afirmă că pare să aibă intenţia de a înlătura şi ultimele rămăşiţe ale unei mişcări de protest - care a fost în scădere de luni de zile - chiar dacă aceasta reprezintă o ameninţare imediată mică sau este inexistentă.

Legi noi

Parlamentul a adoptat o serie de legi despre care criticii susţin că el le poate folosi pentru a-şi submina adversarii, iar câţiva politicieni din opoziţie se confrunta cu ceea ce ei numesc acuzaţii penale inventate, inclusiv liderul protestatarilor, Alexei Navalny.

Chiar şi grupurile care nu fac parte din opoziţie sunt presate, inclusiv grupul de monitorizare electorală Golos, care a adunat dovezi de fraudă electorală, precum şi grupul de sondaje Levada Center, care a monitorizat popularitatea în scădere a lui Putin.

Ambele se opun înregistrării ca "agenţi străini" - o etichetă care este asociată cu trădarea şi aminteşte de Războiul Rece - sub o nouă lege care înăspreşte controalele asupra organizaţiilor non-guvernamentale care primesc finanţare străină şi care sunt implicate în "activităţi politice".

Persoane din opoziţie deseori compară nou mandat al lui Putin cu regimul lui Brejnev între 1964-1982. Faţa lui, dintr-un portret al liderului sovietic - îmbătrânit prematur şi ramolit - a devenit emblematică în rândul criticilor pentru mandatul îndelungat al lui Putin la conducerea Rusiei.

Fuga lui Guriev este văzută de mulţi ca o confirmare a deschiderii Kremlinului a unui nou front în războiul împotriva dizidenţilor de orice fel, presând intelectualii în care nu are încredere.

În spatele acestor mişcări se vede influenţa "siloviki", foştii colegi ai lui Putin din cadrul serviciilor de securitate, care au de câştigat din dispariţia influenţei liberalilor.

Guriev, un economist în vârstă de 41 de ani şi consilier guvernamental, pare să fi fost vizat după ce l-a criticat pe Putin şi a comis "păcatul capital" de a dona o sumă mică de bani lui Navalny.

Şansele sale de a rămâne pe lista favoriţilor au fost de asemenea compromise după ce l-a avertizat pe Putin că ar putea fi demis dacă nu reuşeşte să combată corupţia larg răspândită şi să reducă dependenţa Rusiei de petrol, care face ţara vulnerabilă la orice scădere a preţului principalei sale mărfi de export.

Un nou proces împotriva lui Hodorkovski?

Decizia lui Guriev de a se alătura familiei sale în Franţa a urmat unui interogatoriu al anchetatorilor de stat într-un caz care implică Iukos, o companie petrolieră ce a fost deţinută de un fost oligarh aflat actualmente în închisoare, Mihail Hodorkovski.

Acest lucru a alimentat speculaţiile că următoarea etapă de reprimare va conţine un nou proces împotriva lui Hodorkovski şi a partenerului său Platon Lebedev, care urmează a fi eliberaţi din închisoare anul viitor.

"Sentinţele lor se apropie de sfârşit şi există oameni care se tem să-i vadă liberi", a declarat Marina Hodorkovskaya, mama magnatului care a fost odată cel mai bogat om din Rusia, dar care a intrat în conflict cu Putin după ce a devenit interesat de politica celor din opoziţie.

Hodorkovski este considerat de unii analişti ca fiind printre puţinii oameni care l-ar putea provoca pe Putin.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor