Chişinău: extinderea cooperării cu NATO, pentru a beneficia de radarele americane amplasate în România

Vitalie Marinuţă, ministrul moldovean al apărării a declarat într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă că Republica Moldova ar putea beneficia de date furnizate de radare ale sistemului american antirachetă amplasate în România. Însă, în opinia sa, acest lucru este posibil doar în condiţiile apropierii republicii de standardele Organziaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Linia unei cooperări mai strânse dintre Chişinău şi Alianţă este sprijinită de Bucureşti, fapt pe care, la finalul summitului NATO din Chicago, l-a confirmat preşedintele român Traian Băsescu, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Declaraţia finală a summitului NATO oglindeşte în mare măsură interesele şi poziţiile României privind Balcanii şi regiunea Mării Negre, inclusiv în contextul reglementării conflictelor îngheţate, a declarat Traian Băsescu la finalul summitului.

Un articol separat din declaraţie se referă la Transnistria: acesta atestă că Alianţa sprijină formatul de negocieri 5+2 pe marginea reglementării transnistrene (Chişinău şi Tiraspol - părţile aflate în conflict, Rusia, Ucraina şi OSCE - mediatori, UE şi SUA - observatori). Traian Băsescu evaluează această precizare ca pe o garanţie a faptului că UE şi SUA 'nu vor rămâne în afara sistemului de soluţionare a problemei transnistrene'.

Temeri că acest lucru s-ar putea întâmpla au apărut la Bucureşti după vizita desfăşurată la Chişinău de vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin, reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Transnistria, precum şi după vizita la Tiraspol a ministrului rus al apărării, Anatoli Serdiukov. Imediat după oficialii ruşi, la Chişinău s-a grăbit să ajungă ministrul român al apărării de la acea dată, Gabriel Oprea. Acesta a semnat cu omologul său de la Chişinău un nou acord interguvernamental în domeniul apărării şi a declarat că va consulta conducerea republicii în negocierile sale cu NATO, relatează Nezavisimaia Gazeta.

Faptul că Republica Moldova urmează cursul apropierii de NATO a fost confirmat zilele acestea de ministrul moldovean al apărării Vitalie Marinuţă. Într-un interviu acordat postului Europa Liberă, acesta a declarat că Republica Moldova ar putea primi date de pe radarele sistemului american antirachetă desfăşurate în România, însă pentru aceasta republica trebuie să devină un partener activ al NATO. În opinia lui Marinuţă, sistemul antirachetă 'este un scut pentru ţările din NATO'. 'Scutul ar putea acoperi şi Republica Moldova, însă faptul dacă republica va beneficia de pe urma informaţiilor de pe radare depinde de implicarea Republicii Moldova în cooperarea cu NATO. Partenerii blocului (în cazul dat Chişinăul) nu investesc bani în scutul antirachetă, dar sunt parte componentă a sistemului internaţional de securitate', a declarat Marinuţă.

Oficialul de la Chişinău a subliniat că 'sunt necesare mai multe eforturi' pentru a beneficia de toate privilegiile pe care le poate oferi parteneriatul cu NATO, exprimându-şi regretul în legătură cu atitudinile din rândul cetăţenilor republicii, dintre care doar 10% sprijină cooperarea cu Alianţa. 'Populaţiei trebuie să i se explice ce înseamnă NATO, care sunt scopurile sale, criteriile de dezvoltare, ce face NATO pentru securitatea europeană. Cetăţenii Republicii Moldova continuă să aibă opinii învechite', şi-a exprimat regretul Vitalie Marinuţă.

În opinia sa, acesta este unul dintre motivele pentru care Republica Moldova nu va putea în următorii doi-trei ani să adere la NATO. Un altul l-ar reprezenta Constituţia republicii, care nu permite ralierea la blocuri militare şi stabileşte statutul neutru al Republicii Moldova.

Cu toate acestea, directorul Institutului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, este de părere că metodele pe care le folosesc actualele autorităţi de la Chişinău subminează atragerea populaţiei de partea integrării europene şi euroatlantice. Modul în care conduce actuala putere, declaraţiile pe care le face uneori lucrează împotriva obiectivului proclamat de Alianţa pentru Integrare Europeană aflată la putere. Barbăroşie consideră că, în afară de apelurile declarate privind apropierea de UE şi NATO, actuala putere nu are o strategie, la fel cum nu au avut-o nici predecesorii săi, comuniştii.

'NATO este un agresor' - un asemenea stereotip continuă să funcţioneze în republică, iar în această situaţie apelurile la apropierea de Alianţă nu funcţionează, subliniază Barbăroşie. Analistul aminteşte că 30% din populaţia republicii îi sprijină pe comunişti şi 'tot acest electorat gândeşte ca Voronin'. 'Dacă Voronin şi comuniştii ar declara că UE şi NATO sunt un lucru bun, atunci o treime din populaţie ar sprijini cursul de integrare cu Occidentul', explică Barbăroşie.

România şi SUA au semnat anul trecut un acord privind amplasarea unor elemente ale scutului american antirachetă pe teritoriul român. Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat la acea dată că până în 2015 rachete de interceptare vor fi amplasate la baza aviatică de la Deveselu, în apropiere de graniţa cu Bulgaria, precizează Nezavisimaia Gazeta.