China donează armatei sârbe echipamente militare
alte articole
Un total de 16 bărci pneumatice dotate cu motoare, cinci snowmobile şi 10 dispozitive portabile pentru detectarea de explozibili şi narcotice au fost donate cazărmii militare din Pancevo.
La ceremonia de primire a echipamentelor militare au fost prezenţi preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, ministrul Apărării, Zoran Djordjevic, şi ambasadorul chinez în Serbia, Li Manchang, precum şi oficiali ai armatei, ofiţeri şi soldaţi.
Djordjevic a declarat că nu este pentru prima dată când China a făcut donaţii armatei sârbe, din moment ce “au fost aici în timpul inundaţiilor şi întotdeauna când oamenii au avut nevoie”.
Guvernul sârb a susţinut într-o declaraţie că Beijingul a donat echipamente hi-tech în valoare de 1,5 milioane de euro şi 20 de ambulanţe. După inundaţiile ce au avut loc în 2014 în Serbia, China a donat de asemenea echipamente şi ajutoare în valoare de 355.000 de euro.
Ambasadorul Li a declarat că noua donaţie este o expresie a “prieteniei” dintre armatele chineză şi sârbă, adăugând că regimul comunist îşi va aminti întotdeauna de faptul că armata sârbă a participat la o mare paradă din Beijing în urmă cu doi ani.
Iubire mare
Fostul preşedinte sârb Tomislav Nikolici a efectuat în 30 martie o vizită de două zile la Beijing. Vizita - a cincea întâlnire la nivel înalt a oficialităţilor celor două ţări – a fost considerată de liderii chinezi ca având o mare importanţă, căci oaspetele de la Belgrad a fost întâmpinat pe covorul roşu de mai-marii chinezi ai zilei - preşedintele Xi Jinping, premierul Li Keqiang şi preşedintele Congresului Popular, Zhang Dejiang.
După ce anul trecut, la Belgrad, Tomislav Nikolic i-a acordat lui Xi Jinping Marele Colan al Ordinului Republicii Serbia, la rândul lui, cu ocazia vizitei de anul acesta la Beijing a preşedintelui sârb, Xi Jinping l-a declarat pe Nikolic cetăţean de onoare al Beijingului.
Deşi pot părea simple formalităţi, schimbul de complimente dintre cele două ţări arată cât de importante sunt relaţiile Chinei cu Serbia pentru cele două ţări, cât şi pentru UE.
Prietenia Chinei cu Serbia datează încă de pe vremea când Beijingul lui Mao Tsedun curta state comuniste în Blocul Răsăritean, cu atitudini rebele faţă de Moscova, pentru a-şi consolida poziţia de contestatar al Kremlinului. Vremurile "de tristă amintire" au creat bazele unei "prietenii frumoase" între China şi Albania, nefiind ocolită nici chiar România cizmarului Nicolae Ceauşescu.
Interesul Chinei pentru dezvoltarea infrastructurii din Serbia este uriaş şi a fost manifestat de chinezi cu mai mulţi ani în urmă.
Viitor candidat cu probleme la aderarea în UE, Serbia a devenit în ultimii ani o ţintă favorită a programelor de expansiune a soft-powerului chinez.
Pe lângă proiectele de infrastructură oferite chinezilor de sârbi, cele două ţări au eliminat deja vizele - înţelegerea sino-sârbă de eliminare a vizelor pentru sejururi de maximum 30 de zile în cele două ţări datează deja de anul trecut. Astfel, în 2016, numărul turiştilor care au vizitat Serbia a crescut cu 29 la sută, comparativ cu anul precedent.
Planul Chinei nu vizează însă doar pătrunderea în UE via Serbia, ci şi să lege China, Asia Centrală şi Europa prin aşa numitul proiect Noua Cale a Mătăsii - prin care Beijingul încearcă să sporească conectivitatea regională şi comerţul şi să creeze o reţea intercontinentală dominată de... China.
Scopul final al strategiei chineze este asigurarea unui acces mai bun la pieţele din Europa occidentală pentru produsele chineze.