Cetăţenii se mobilizează pentru salvarea cinematografului Griviţa

Numeroase cinematografe din România au ajuns în paragină, private de funcţionalitatea pentru care au fost construite cândva. Unul dintre acestea este cinematograful Griviţa.
Cinematograful Griviţa (CeRe)
Loredana Diacu
19.03.2016

Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) şi Salvaţi Bucureştiul au organizat vineri, 18 martie, o întâlnire cu cetăţenii din cartierul Griviţa, interesaţi de soarta cinematografului din zona lor, cinematograf deasupra căruia un investitor privat intenţionează să ridice un bloc de opt etaje. Cei prezenţi la întâlnire nu îşi doresc însă aşa ceva şi vor ca cinematograful fie să-şi recapete funcţionalitatea iniţială, fie să i se dea o destinaţie de utilitate pentru comunitate.

Implicarea cetăţenilor în salvarea cinematografului Griviţa a început în iulie 2015, când oamenii au văzut clădirea împrejmuită cu un gard de tablă. Atunci, după cereri de informaţii către autorităţile competente, au aflat că în locul său va fi construit un bloc de birouri cu 8 etaje. În actele oficiale - „supraetajare, reconfigurare volumetrică şi reconversie funcţională a construcţiei existente, cu regim final 4S+P+7E+et8 retras (spaţii tehnice)”, relatează CeRe, într-un comunicat de presă remis Epoch Times.

Câteva detalii despre situaţia actuală a Cinematografului Griviţa:

Până în anul 2008, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, precum şi terenurile aferente acestora, se aflau în proprietatea privată a statului sub administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „România-Film” (RADEF). Prin Legea nr. 303/2008, acestea au fost trecute din proprietatea privată a statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale.

Deşi Legea nr. 303/2008 a intrat în vigoare în ianuarie 2009 şi în termen de 6 luni trebuia ca, în baza unui protocol, cinematograful Griviţa să fie transferat către Sectorul 1 şi administrat de Consiliul Local Sector 1, RADEF „România-Film” a vândut cinematograful Griviţa către SC PANROM SRL în 11 decembrie 2009. Noul proprietar, SC PANROM SRL, a solicitat şi i-a fost emisă de Primăria Sectorului 1 în data de 15.04.2013 autorizaţia de construire pentru reabilitarea şi supraetajarea cinematografului, precum şi defrişarea arborilor ce-l înconjoară.

În prezent există un proces pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) prin care Primăria Sectorului 1 solicită ca RADEF să transfere cinematograful în proprietatea sectorului, aşa cum prevede legea.

Autorizaţia de construire emisă de Primarul Sectorului 1 în data de 15.04.2013 a expirat încă din primul an deoarece lucrările nu au fost demarate în termenul de maxim 12 luni prevăzut de lege, însă există posibilitatea emiterii unei noi autorizaţii de construire până când ce ICCJ va da o hotărâre asupra acestui caz.

În acest moment, lucrările la cinematograf sunt oprite, acesta rămânând împrejmuit cu un gard de tablă.

Ce au hotărât cetăţenii

Având în vedere cele de mai sus, CeRe şi Salvaţi Bucureştiul au organizat o întâlnire în cartier, vineri seara, întâlnire la care au participat 15 cetăţeni.

Întrunire a cetăţenilor pe tema salvării cinematografului Griviţa (CeRe)
Întrunire a cetăţenilor pe tema salvării cinematografului Griviţa (CeRe)

În urma discuţiilor, oamenii au identificat mai multe scenarii posibile, în funcţie de decizia pe care o va da ICCJ asupra proprietăţii cinematografului (actualul investitor sau Consiliul Local Sector 1). Însă, indiferent de această decizie, clădirea actualului cinematograf nu poate rămâne cum e acum, părăsită şi nefuncţională.

Cei mai mulţi dintre cei prezenţi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la efectele pe care le-ar avea o clădire de magnitudinea celei propuse prin PUD şi autorizaţia de construire, blocurile învecinate fiind deja afectate, structural, de lucrările de la reţeaua de metrou pentru construcţia staţiei Basarab şi extinderea reţelei de-a lungul arterei Calea Griviţei. Subsolurile noii clădiri de birouri (4 niveluri) s-ar suprapune peste reţeaua de metrou existentă. Au decis să ceară Primăriei Sector 1 să nu emită o nouă autorizaţie de construire până nu e clarificată proprietatea clădirii şi nu e discutat cu vecinii impactul asupra structurii blocurilor învecinate.

O parte dintre cetăţeni şi-au exprimat dorinţa ca Primăria/Consiliul Local Sector 1 să facă o ofertă de răscumpărare a clădirii proprietarului, în cazul în care ICCJ va da câştig de cauză acestuia. Apoi, Primăria de Sector ar trebui să lanseze un proces de consultare publică pentru a afla dacă ar trebui repus în funcţiune ca cinematograf şi/sau transformat în centru comunitar, sau în orice altceva ar fi de utilitate în cartier.

În continuare, CeRe şi Salvaţi Bucureştiul vor fi alături de cetăţeni în eforturile lor de a se face ascultaţi de către Consiliul Local şi Primăria Sectorului 1 în ceea ce priveşte soarta Cinematografului Griviţa, se precizează în comunicat.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor