Cetăţenii români, sclavi moderni ai unui Stat Mafiot. Valeriu Todiraşcu denunţă public fenomenul

Sclavia modernă în care se află cetăţenii români reprezintă efectul instaurării în România a dominaţiei unui stat hoţ, risipitor şi incompetent, susţine senatorul Valeriu Todiraşcu, care a decis să expună în mod clar problema şi cauzele acesteia şi să facă paşi în vederea abolirii fenomenului.

"Solicit preşedintelui României, prim-ministrului şi preşedinţilor partidelor parlamentare elaborarea şi parafarea unui Pact privind Abolirea Sclaviei Moderne a Cetăţenilor Români. De asemenea, invit cetăţenii României să semneze petiţia emisă în acest scop", a fost apelul lui Valeriu Todiraşcu.

Senatorul cere desfiinţarea sclaviei moderne - stare de totală dependenţă politică, socială şi economică în care este ţinută ţară - care în opinia lui reprezintă un efect direct al instaurării "unui stat hoţ, risipitor şi incompetent."

"În schimbul încrederii în democraţie şi libertate, cetăţenii au primit o sclavie modernă, instaurată de către un sistem politic pseudodemocratic, care a anulat multe din garanţiile prevăzute de Constituţia României, lipsite, astăzi, de efect juridic", afirmă Valeriu Todiraşcu.

Deşi în Constituţie se prevede clar că suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin organele sale reprezentative, precum şi prin referendum, senatorul arată că cetăţenii români "au fost transformaţi în sclavii Statului Român, cu cel mai scăzut nivel de trai din Europa, care s-a aşezat deasupra societăţii şi în care actuala oligarhie politică şi economică încearcă să-şi păstreze poziţia dominantă pentru a continua să-şi apere propriile interese."

Politicienii şi conducerea politică a ţării semnează pacte în care se angajează să implementeze diverse reforme, deşi nimeni nu i-a împiedicat să le aplice până acum, a precizat senatorul, subliniind că pe unele dintre acestea nu le transpun oricum în fapt - aşa cum s-a întâmplat cu Pactul pe Educaţie.

"Neîncrezători în noile acorduri semnate după alegerile prezidenţiale, cetăţenii români, merită un lucru simplu şi de bun simţ, şi anume un pact cuprinzând măsuri pentru a se restabili ordinea firească a lucrurilor în care statul să fie în slujba societăţii şi a cetăţenilor, şi nu cetăţenii să fie sclavii statului şi a politicienilor care îl conduc", a propus Valeriu Todiraşcu.

"Fiecare politician semnatar al acestui pact ar trebui să raporteze lunar măsurile întreprinse de el privind aplicarea prevederilor pactului în scopul normalizării raportului între cetăţeni şi stat", a adăugat senatorul.

Dovezile sclaviei moderne a românilor - în viziunea lui Valeriu Todiraşcu

1. Statul Român a încălcat suveranitatea poporului român, nesocotind voinţa suverană a cetăţenilor privind numărul maxim de 300 de parlamentari exprimată prin Referendumul din 2009, prin faptul că a refuzat finalizarea aplicării deciziilor referendumului şi, astfel, a permis formarea unui Parlament cu 588 de parlamentari, chiar dacă Curtea Constituţională a stabilit că deciziile Referendumului din 2009 au caracter obligatoriu, în baza suveranităţii poporului român prevăzută în Constituţie.

2. Statul Român a încălcat garanţiile privind sistemul politic, format din partide politice care respectă principiile democratice, atunci când parlamentarii români au votat legea partidelor politice care, prin omitere, a obstrucţionat transpunerea în corpul legii a garanţiilor constituţionale ale cetăţenilor privind funcţionarea partidelor politice pe baza principiilor democratice, prevăzute în Constituţie.

Din acest motiv, i) Tribunalul Bucureşti, cel care avizează conformarea acţiunilor partidelor cu cerinţele legii partidelor, nu are prevăzute, în corpul legii, suficiente elemente cu care să aprecieze respectarea de către partide a principiilor democratice şi ale statului de drept, ii) justiţia nu poate preveni avizarea funcţionării unor partide nedemocratice şi iii) Curtea Constituţională va putea constata neconstituţionalitatea activităţii unor partide doar cu mare dificultate şi numai după ce activitatea nedemocratică a lor a produs efecte negative grave în societate.

3. Statul Român a obstrucţionat dreptul de asociere al cetăţenilor, prevăzut în Constituţie, atunci când parlamentarii români au impus, prin votarea legii partidelor politice, cel mai mare număr de membri fondatori ai unui partid politic din Europa, respectiv de 25.000 de membri necesar înfiinţării unui partid politic.

4. Statul Român a refuzat implementarea pedepselor şi responsabilităţii juridice suplimentare, atunci când demnitarii statului încalcă jurământul depus şi comit, cu intenţie, fapte penale, desconsiderând astfel încrederea, onoarea şi privilegiile acordate de cetăţenii români celor aleşi în funcţii publice ca demnitari ai statului, aşa cum sunt Preşedintele României, Avocatul Poporului, senatorii şi deputaţii, miniştrii şi alţi funcţionari publici, care au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării.

5. Statul Român a numit în funcţia de Avocat al Poporului o persoană care nu îndeplineşte condiţiile de competenţă şi de independenţă necesare acestei înalte funcţii, compromiţând independenţa acestei instituţii, singura care poate ataca neconstituţionalitatea Ordonanţelor de Urgenţă ale Guvernului, care, în lipsa contestării de către Avocatul Poporului, devin legi cu aplicare imediată.

Numirea actualului Avocat al Poporului a fost posibilă prin votul exclusiv al coaliţiei de guvernământ, în dispreţ total faţă de prevederile Constituţiei, a legii organice aferente, a mecanismului de cooperare europeană MCV, a luptei anticorupţie declarate şi asumate public de partide, parlamentari şi Guvern şi fără participarea la vot a opoziţiei.

6. Statul Român reprezentat de Guvernul şi Avocatul Poporului, nu răspund petiţiilor cetăţenilor sau interpelărilor şi întrebărilor parlamentarilor, obligaţie prevăzută în Constituţie la Art.51 (4), instituţii care într-un stat de drept ar trebui să reprezinte un model şi exemplu al respectării legilor ţării.

7. Statul Român nu contestă, prin Avocatul Poporului, Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului care sunt neconstituţionale şi concepute în interesul clasei politice sau chiar a prim-ministrului, conform Art. 59 prevăzut în Constituţie.

8. Statul Român, contrar angajamentelor politice asumate faţă de cetăţenii români, dar şi faţă de autorităţile europene, de a intensifica lupta anticorupţie, a refuzat modificarea Codului penal în sensul înăspririi pedepselor, retragerii pensiilor de serviciu, eliminării posibilităţii de a beneficia de circumstanţe atenuante, aplicării de pedepse cu executare şi fără suspendare, pentru categoriile de persoane aflate în serviciul public, aşa cum sunt magistraţii, avocaţii, notarii, grefierii, aleşii locali, parlamentarii şi alţi funcţionari publici corupţi, care ar trebui să vegheze la cheltuirea corectă a banilor publici.

9. Statul Român permite aleşilor locali condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie şi de serviciu să-şi exercite în continuare funcţia publică, dacă instanţa nu a prevăzut o pedeapsă cu executare. Menţinerea în funcţie până la expirarea mandatului prejudiciază grav dreptul cetăţenilor de a fi reprezentaţi în organele de conducere locale de persoane oneste, care să îşi desfăşoare activitatea slujind interesul public.

10. Statul Român a aprobat un număr insuficient de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din 2014, respectiv cel mai mic număr de secţii de votare din Europa raportat la numărul cetăţenilor aflaţi peste hotare, peste trei milioane de cetăţeni români cu drept de vot, obstrucţionând dreptul de vot prevăzut în Constituţie.

11. Statul Român a refuzat implementarea unei soluţii simple şi eficiente de luptă cu corupţia, manifestată prin furtul, risipa şi deturnarea banilor publici ai cetăţenilor, printr-o măsură preventivă şi deloc costisitoare, aşa cum este transparenţa, respectiv publicarea on-line şi din oficiu a facturilor de cumpărare a achizitorilor publici, obstrucţionând astfel prevederile din Constituţia României privind dreptul cetăţenilor români de acces neîngrădit la informaţii de interes public şi prevederile Legii nr. 544/2001 care la Art. 111 menţionează că: "Orice autoritate contractantă are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, contractele de achiziţii publice".

12. Statul Român, a fost incapabil să asigure o absorbţie mai mare de 52% din fondurile europene în perioada 2007-2013, condamnând populaţia la menţinerea unui înalt grad de sărăcie.

13. Statul Român a determinat o importantă pagubă tuturor cetăţenilor ţării care îşi îndeplinesc în mod onest îndatoririle către stat, pentru că a colectat, în anii 2010-2013, un procent de numai 5% din sumele confiscate de instanţa de judecată în procesele de corupţie intentate de DNA, văduvind cetăţenii români de restul 95% din sumele confiscate de instanţe care li se cuvin legal, prin emiterea unor sentinţe judecătoreşti definitive, şi puteau fi destinaţi către spitale, şcoli şi autostrăzi.

14. Statul Român a cheltuit banii cetăţenilor pentru întreţinerea activităţii a 588 de parlamentari, având cel mai mare număr de parlamentari raportat la numărul de cetăţeni, respectiv 1 parlamentar la 33.000 de cetăţeni.

15. Statul Român a stabilit ca durata vacanţei parlamentarilor să fie de trei ori mai mare decât a cetăţenilor români, respectiv de trei luni, faţă de durata de sub o lună stabilită pentru restul cetăţenilor.

16. Statul Român revinde de trei ori legile României propriilor cetăţeni, atunci când aceştia doresc să le cunoască, încălcând prevederile din Constituţia României privind dreptul cetăţenilor români de acces neîngrădit la informaţii de interes public, odată prin încasarea impozitelor plătite de cetăţeni, când Guvernul finanţează de la bugetul de stat activitatea Monitorului Oficial, a doua oară când Monitorului Oficial încasează de la emiţătorii Legilor contravaloarea publicării acestora şi a treia oară când Monitorul Oficial încasează de la cetăţeni taxa de acces la legile din Monitorul Oficial.

17. Statul Român acceptă anual decesul a peste 60.000 de români din cauza disfuncţiilor din Sistemul de Sănătate, inclusiv deturnarea a peste 1 miliard de euro din banii alocaţi Sănătăţii, dar refuză reformarea sănătăţii prin care aceşti bani să fie alocaţi în baza evaluărilor tehnologiilor medicale "HTA - Health Technology Assessment", care să dovedească cost-eficienţa şi conformitatea serviciilor medicale cu standardele europene aplicabile.

18. Statul Român a refuzat restituirea către asiguraţi a Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, creată după modelul german Bismarck şi care se bazează pe principiul contributivităţii. Astfel, statul deţine 80% din dreptul de vot în conducerea CNAS, condusă de către reprezentanţi ai statului, numiţi acolo politic, şi care răspund doar în faţa Statului, cu toate că contribuie la Fondul de Sănătate doar cu 3% din fonduri, dar nu şi în faţa asiguraţilor ce contribuie la fondul de Sănătate cu 97% din fonduri, dar deţin numai 20% din dreptul de vot în conducerea CNAS.

19. Statul Român refuză schimbarea legii malpraxisului, datorită căreia personalul medical este obligat să plătească de două ori despăgubirile de malpraxis, o dată când plăteşte poliţa obligatorie de asigurare pentru malpraxis, din care doar 2% din fondurile colectate ajung la pacienţii prejudiciaţi şi a doua oară când plătesc către pacienţii prejudiciaţi daunele stabilite prin sentinţă judecătorească, pentru ca legea malpraxisului nu funcţionează pentru personalul medical şi pacienţi, ci doar pentru companiile de asigurări, către care sunt deturnate 98% din fondurile colectate pentru asigurările de malpraxis.

20. Statul Român a refuzat înfiinţarea la Bucureşti a unui muzeu al dictaturii comuniste, cu toate că:

i) dictatura comunistă a reprezentat cea mai neagră pagină din istoria omenirii, generând peste 120 de milioane de morţi în lume, de 5 ori mai mult decât numărul morţilor generat de sistemul fascist, cea mai sângeroasă dintre revoluţiile anticomuniste având loc în România.

ii) sistemul comunist a rupt Basarabia de la România şi doar după 20 de ani de la căderea comunismului Curtea Constituţională în Republica Moldova a decis ca limba oficială de stat este limba română, integrarea Republicii Moldova în UE realizându-se sub o identitate legală lăsată ca moştenire de Stalin, ca efect real şi încă foarte viu al răspândirii forţate a comunismului în lume.

iii) toate ţările membre ale UE care au aparţinut lagărului comunist au muzee în care sunt dezvăluite atrocităţile acestui regim, dar nu şi în Bucureşti.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.