Cele mai frumoase parcuri din Bucureşti

Parcul Carol pare să fie, cel puţin în viziunea specialiştilor, cel mai frumos loc de odihnă din Bucureşti. Câţiva dintre aceştia au realizat un clasament al celor mai frumos amenajate spaţii verzi din Capitală.

În viziunea inginerului peisagist Alexandru Gheorghe, parcul Carol se află pe primul loc într-o ierarhie a celor mai frumoase spaţii verzi din Bucureşti: "Pentru că e eclectic, o combinaţie între stilul geometric şi stilul peisager. De la axul principal pornesc câteva alei şi, după ce se iese de pe axul principal, lucrurile devin mult mai fluide, libere. Totodată, arborii sunt foarte bătrâni acolo şi sunt multe specii de plante", a declarat Alexandru Gheorghe pentru site-ul b365.ro.

Clasamentul specialistului este completat de Parcul Herăstrău, datorită frumuseţii lacului şi a intrării Charles de Gaule, foarte frumos amenajată, precum şi de Parcul Circului. Despre acesta inginerul peisagist spune că e mai întreţinut şi are şi el un lac bine poziţionat. Totodată, peluza parcului, alături de diversitatea vegetaţiei şi modul în care aceasta este îngrijită transformă Parcul Circului într-un loc special.

Arhitectul Dan Marin, membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, subliniază că parcurile bucureştene sunt greu de comparat între ele, întrucât sunt diferite şi fiecare dintre ele reprezintă altceva. Fără să le claseze pe un loc anume, arhitectul menţionează Grădina Cişmigiu, Parcul Kiseleff, pus laolaltă cu Parcul Herăstrău şi Parcul Carol.

Despre Grădina Cişmigiu, arhitectul Dan Marin spune că "este un parc bine delimitat, o grădină în stilul romantismului secolului XIX", precizând, totodată, că Grădina Cişmigiu nu mai arată în felul în care a fost ea gândită iniţial: "Intervenţiile făcute nu-i afectează calitatea de parc, dar îi afectează caracterul cultural şi istoric. Mai sunt înlocuiri care n-au ce căuta acolo, chioşcuri, instalaţii, etc." Parcul Carol este, în opinia arhitectului, interesant prin muzeul construit sus, pe deal, dar şi prin monumentul din centrul său: "Asta a fost o intervenţie brutală în anii 50, când s-a construit monumentul. Brutală, în sensul că a schimbat puternic imaginea parcului, dar a fost o intervenţie bine făcută."

Despre Kiseleff, Dan Marin spune că nu e un parc propriu-zis: "Derivă din integratul unei construcţii urbanistice mai largi, se leagă şi cu bulevardele din nordul Capitalei. E un lucru destul de interesant. Şi în aceeaşi categorie intră şi Herăstrăul."

Potrivit arhitectului, în Bucureşti ar trebui să se pună accent şi pe spaţiile verzi mici care, la nivel local, au un rol important, chiar dacă nu impresionează neapărat prin mărime. Totodată, în cazul parcurilor istorice, ar trebui intervenit doar în ceea ce priveşte vegetaţia acestora.

Cerasella Crăciun, conf. dr. arh. la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu (UAUIM), din Bucureşti şi director al Departamentului de Proiectare Urbană şi Peisagistică, propune o clasificare a parcurilor din punct de vedere al valorii istorice a acestora, al patrimoniului şi al elementelor artistice şi peisagistice.

Astfel, pe primul loc se situează Grădina Cişmigiu "pentru valoare şi semnificaţie, pentru conservarea genius-loci a memoriei oraşului şi a elementelor de patrimoniu natural şi antropic, pentru compoziţia urbanistică şi peisagistică unică în ţară, precum şi pentru elementele de artă plastică şi speciile peisagistice". În plus, arhitecta punctează că fiecare dintre amenajările Grădinii Cişmigiu reflectă estetici succesive, materializate într-o structură peisagistică, având, astfel, o valoare semnificativă, ca sinteză a momentelor respective.

"Elementele menţinute până astăzi, din compoziţia iniţială a peisagistului austriac Meyer, asigură substanţa istorică esenţială a grădinii", a declarat Cerasella Crăciun, care a dat ca exemplu axul liniar orientat spre biserica Schitu Măgureanu ("chiar dacă a suferit modificări importante din punctul de vedere al configuraţiei sale şi a vegetaţiei"), zona plantată cu platani ("din care se mai păstrează un număr relativ mare"), zona monticulului cu stânci, echilibrul general dintre suprafeţele plantate şi cele cu gazon, dar şi liniile generale ale traseelor aleilor principale".

Pe locul doi, se situează Parcul Carol "pentru integrarea armonioasă în peisaj a cornişei Bucureştiului, precum şi pentru conexiunea în sistemul verde a funcţiunilor adiacente din oraş (Muzeul Tehnic, Observatorul Astronomic, Biserica Cuţitul de Argint, Castelul lui Ţepeş, Piaţa Autogării Filaret şi zona industrială)", punctează arhitecta. Aceasta îşi motivează alegerea şi prin modificările care i-au fost aduse prin documentaţia din 2006, realizată de Secţia Amenajarea şi Planificarea Peisajului din UAUIM, "prin care s-a urmărit structurarea unei insule verzi în interiorul ţesutului istoric al oraşului, de asigurare a continuităţii «undelor verzi» la nivelul Capitalei. S-a urmărit întinerirea şi dinamizarea unui parc istoric, prin legarea lui într-un sistem şi introducerea de noi funcţiuni compatibile, fără a interveni asupra structurii şi concepţiei sale iniţiale".

Potrivit Cerasellei Crăciun subliniază că, astfel, a fost adus în prim-plan ceea ce a reprezentat un potenţial de valorificare, că au fost respectate elementele naturale: cornişă, vegetaţia existentă, faună, particularităţile climatice sezoniere şi s-a lărgit gama de activităţi care se pot desfăşura în parc.

Parcul Herăstrău se află pe locul trei în clasamentul realizat de arhitecta Cerasella Crăciun, ”pentru meritul de a fi un loc al primelor manifestări istorice urbanistice şi peisagistice de organizare al unui parc cultural şi de odihnă-relaxare, dar şi prin posibilitatea de a susţine aici activităţi de loisir (joc, agrement, sport nautic)".

"Din păcate, parcul este, în prezent, supra-solicitat şi aflat sub riscul unor presiuni de supra-amenajare a unor funcţiuni de cele mai multe ori improprii şi amenajat intensiv. Există riscul de a nu i se păstra caracterul iniţial, proporţia de lumină/umbră şi zonificarea pe categorii funcţionale precum: zona cultural-expoziţională, de odihnă-relaxare, de joc activ/pasiv, de sport-agrement şi de distracţie", atrage atenţia directorul Departamentului de Proiectare Urbană şi Peisagistică din cadrul UAUIM.