CEDO obligă România la noi despăgubiri în dosarul Revoluţiei

România a fost condamnată din nou la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru lipsa unei investigaţii efective în dosarul Revoluţiei. În urma unei decizii pronunţate de CEDO marţi, autorităţile române vor trebui să plătească 15.000 de euro văduvei unui bărbat omorât în casă, în decembrie 1989, de un glonţ care a trecut prin fereastră, relatează Mediafax.

În 2009, Cătălina Filip s-a plâns la CEDO de modul în care a fost anchetată moartea soţului ei, împuşcat în data de 25 decembrie, în timp ce stătea în faţa ferestrei, la el în casă, în Bucureşti.

Ancheta a fost deschisă în 1990 de Parchetul Militar Bucureşti. Şaptesprezece ani mai târziu, în 2007 dosarul a fost conexat cu o altă cauză privind actele de violenţă comise în Bucureşti, fiind încă nefinalizat în 2009, când Cătălina Filip s-a adresat CEDO.

Curtea de la Strasbourg a decis ca statul român să îi plătească femeii suma de 15.000 de euro, pentru lipsa unei investigaţii efective în ceea ce priveşte moartea soţului ei, ceea ce încălca articolul 2 (dreptul la viaţă) din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului.

Cătălina Filip nu este singura persoana pe care indiferenţa autorităţilor din România a obligat-o să bată drumurile Europei pentru a-şi găsi dreptatea. Numeroşi alţi revoluţionari şi rude ale acestora au fost despăgubiţi, pentru modul în care s-a desfăşurat ancheta în cauza cunoscută ca "dosarul Revoluţiei".

Alte opt persoane, victime ale Revoluţiei sau care şi-au pierdut rude în decembrie 1989, au fost despăgubite, cu câte 8.000 de euro, printr-o decizie a CEDO din martie, după ce în 27 ianuarie, România a fost condamnată la CEDO să plătească 832.500 de euro către 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestaţiilor contra regimului comunist care au început pe 21 decembrie 1989.

De asemenea, în 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul român să plătească 45.900 de euro către 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil iar în martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989.

Mai mult, în mai 2011, în urma procesului intentat de Asociaţia "21 Decembrie" şi alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în "dosarul Revoluţiei", CEDO a dispus ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui asociaţiei, Teodor Mărieş, iar lista celor despăgubiţi de statul român în urma unor decizii CEDO nu se opreşte aici.

Potrivit statisticilor oficiale, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa la Revoluţia din decembrie 1989, alte 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.

La mai bine de 25 de ani de la revoluţie, mii de plângeri privind reprimarea armată a manifestaţiilor de la Bucureşti, Oradea, Constanţa, Craiova, Bacău, Târgu Mureş şi Cluj-Napoca sunt în continuare nesoluţionate, la 25 de ani de la Revoluţie, iar victimele îşi caută în continuare dreptatea pe la CEDO. Doar în ceea ce priveşte reprimarea armată de la Timişoara, ancheta s-a încheiat cu o trimitere în judecată şi o condamnare.

Pentru mai multe detalii despre cum a fost îngropat "Dosarul Revoluţiei" va invităm să citiţi interviul în două părţi (1 şi 2) acordat publicaţiei noastre de Antonie Popescu, avocatul care a reprezentat Asociaţia 21 Decembrie la CEDO.

Va invităm, de asemenea, să urmăriţi aici declaraţiile lui Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie", despre traseul sinuos al dosarelor Revoluţiei şi Mineriadelor, precum şi pe unii dintre principalii factori care, în opinia lor, au împiedicat rezolvarea crimelor în 25 de ani.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook