Şeful Consiliului Fiscal, avertisment dur: Riscăm să se piardă încrederea în moneda naţională şi România să ajungă în categoria "junk"

Preşedintele Consiliul Fiscal, Daniel Dăianu, a subliniat, la Digi24, că România traversează un risc de stagflaţie şi că reducerea deficitului bugetar este esenţială pentru evitarea pierderii încrederii investitorilor şi a unei retrogradări a ratingului de ţară în categoria „junk”.

Expertul a remarcat că inflaţia ridicată a fost alimentată de liberalizarea pieţei energiei şi de creşterile de taxe, însă estimează o scădere semnificativă a acesteia în a doua parte a anului.

Daniel Dăianu a avertizat că economia românească nu se poate redresa fără o absorbţie masivă de fonduri europene şi fără continuarea consolidării fiscal-bugetare.

Redăm mai jos intervenţia.

Jurnalistă: Vreau să vă rog să ne explicaţi puţin care este situaţia în care este România acum, pentru că sunt din ce în ce mai multe crize suprapuse şi din ce în ce mai multe avertismente, domnule Dăianu, legate de situaţia noastră. Cam spre ce ne îndreptăm şi ce este posibil să nu realizăm din ţintele noastre pe anul acesta, cel puţin?

Daniel Dăianu: Pentru noi, scenariul stagflaţiei nu este ceva venit peste noapte. Se discută de mai mult timp, pentru că încetinirea economică a fost pronunţată de mai mulţi ani. În plus, avem această corecţie fiscal-bugetară care este de amploare.

Şi ea nu poate să se facă concomitent cu menţinerea nivelului de trai, cu menţinerea veniturilor oamenilor în termen real.

Deci este o imposibilitate şi domnul guvernator a reliefat această situaţie de la noi.

Inflaţia foarte ridicată în 2025 a venit în principal din cauza liberalizării pe piaţa electricităţii, tarifelor pe piaţa electricităţii şi am avut creşterea de taxe şi impozite. De aceea, în primele luni din 2026 avem o inflaţie care s-a îndreptat către 11%, a fost în aprilie 10,7%.

Oricum, însă, inflaţia în România este mult mai înaltă decât în Europa, fiindcă la noi au existat aceste două şocuri interne care au provocat un puseu inflaţionist. În Europa nu se poate vorbi însă de o explozie a inflaţiei. În Germania am văzut că au anunţat o inflaţie care a trecut de 3%.

Avem şi în alte ţări, dar nu avem o explozie a inflaţiei. Este posibil însă ca în lunile următoare, din cauza acestui război care, dacă nu se mai sfârşeşte, să se complice situaţia economică în Europa. De aceea au venit avertismente la Comisie.

Banca Centrală Europeană s-ar putea, până la urmă, să reacţioneze şi să mărească rata de bază, dobânda de bază, iar alte bănci centrale care aveau intenţia să diminueze rata de politică monetară acum stau în expectativă.

Jurnalistă: La noi, domnule Dăianu, ne aşteptăm să nu scadă, aşa cum era preconizat, dobânda-cheie în a doua jumătate a anului, dar ne aşteptăm cumva să crească?

Daniel Dăianu: Nu cred că se va întâmpla aşa ceva, pentru că, spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, la noi este aproape sigură scăderea semnificativă a inflaţiei în partea a doua a anului.

Şi Banca Naţională, ultimele date pe care le-a făcut publice, arată că se va întâmpla o asemenea evoluţie şi că inflaţia la finele anului va fi în jur de 5%. Alte estimări vorbesc de peste 5%, dar oricum va fi o diminuare dramatică faţă de primele luni din 2026 şi aceasta este o ştire bună.

Din păcate, economia nu se va însănătoşi în afara unei spectaculoase absorbţii de fonduri europene.

Adică, nu ştiu dacă se poate da cineva peste cap să avem o absorbţie aproape deplină a fondurilor europene, adică o infuzie masivă de bani europeni şi noi proiecte de investiţii publice, ar putea să dea sânge economiei.

Însă mult mai probabilă este o stagnare, chiar o recesiune care nu va fi adâncă. Dar vedem toţi că în Europa se vorbeşte de stagflaţie.

Deci a spune că la noi este un dezastru economic, că economia se prăbuşeşte, pentru mine asemenea afirmaţii sunt aiuritoare. Deci nu corespund realităţii.

Şi nu numai fiindcă şocul extern este foarte puternic, dar pentru că plătim acum pentru neglijenţele din trecut, că am adus deficitul bugetar în 2024, l-am dus la peste 9% din PIB şi nu ai cum să te finanţezi şi să te refinanţezi pe pieţele internaţionale dacă menţii asemenea deficite.

O ştire foarte bună este că anul trecut deficitul s-a dus sub 8% din PIB, fie că îl măsurăm în cash, fie că este măsurat potrivit metodologiei europene, iar în acest an, dacă guvernul care va fi instalat nu se va abate de la traiectoria de diminuare a deficitului bugetar, ne vom duce către 6% din PIB.

Opinia mea este că vedem toată această tevatură şi, într-adevăr, este foarte greu. Parlamentul este fărâmiţat, se doreşte o majoritate, adică un guvern care să aibă un sprijin puternic, nu numai în Parlament, nominal, sprijin. Pentru că, să ştiţi, nominal poate să fie un sprijin în Parlament. Real, el poate să oscileze în funcţie de mersul lucrurilor.

Important este că guvernul să aibă cât mai multă putere prin compoziţia sa, din cine este format acest guvern şi, doi, ceea ce poate contează mai mult, pentru că de programul acestui guvern, de semnalele pe care le va da, depind reacţiile finanţatorilor noştri.

Sigur, cineva poate să spună: „Măi, da, aceşti oameni care ne dau nouă lecţii tot fac referiri la pieţele internaţionale”. Faptul este că pieţele internaţionale finanţează şi refinanţează România.

A cui este vina că am ajuns la această dependenţă de finanţare externă?

În plus, avem şi dependenţă de finanţare internă, pentru că cetăţenii români cumpără obligaţiuni de stat.

Deci, dacă nu se va continua consolidarea fiscal-bugetară, diminuarea deficitului bugetar, riscăm să se piardă încrederea în moneda naţională, să se piardă încrederea în România, să asistăm, adică să suferim de fapt, că nu asistăm, să suferim o retrogradare a riscului suveran, să trecem de la categoria „recomandată pentru investiţii” să ne ducem la junk.

Iar junk înseamnă că finanţatorii vor fi mult mai precauţi cu cumpărarea de obligaţiuni de stat.