Ce presupune tactica Rusiei în trei paşi, care dă de furcă trupelor ucrainene pe front

Rusia foloseşte o strategie militară cunoscută sub numele de „strânsoarea triplă” pentru a epuiza trupele ucrainene, potrivit experţilor, relatează The Telegraph.

Forţele Kievului se confruntă cu o presiune severă pe mai multe fronturi, în timp ce Rusia încearcă să le forţeze spre epuizare prin integrarea a trei elemente de luptă într-o strategie coerentă, mai puternică decât suma părţilor sale.

Forţele lui Vladimir Putin lansează asalturi terestre pentru a ţine trupele ucrainene pe loc, apoi folosesc drone pentru a arunca mine şi declanşează lovituri aeriene pentru a restricţiona mişcarea, înainte ca bombe planante să lovească poziţiile defensive.

Potrivit The Telegraph, existau semne timpurii că Rusia aplică această tactică pe câmpul de luptă la începutul acestui an – însă armata Moscovei i-a intensificat semnificativ utilizarea în ultimele două luni, de-a lungul liniei frontului.

„Întreaga armată rusă foloseşte strategia triunghiului. Noi o numim strategia şi războiul epuizării”, a declarat Serghii Kuzan, preşedintele Centrului ucrainean de Securitate şi Cooperare.

De la începutul acestui an, Rusia s-a confruntat cu epuizarea resurselor şi cu numeroase ofensive eşuate.

Se spune că armata rusă pierde peste 1.000 de soldaţi pe zi, în timp ce forţele ucrainene au distrus 1.159 de tancuri ruseşti şi peste 2.500 de vehicule blindate de la începutul lui 2025.

Pierderile grele determină Rusia să-şi valorifice avantajele-cheie în faţa Ucrainei – un flux constant de soldaţi şi capacitatea de a produce rapid drone şi bombe planante.

Aceste eforturi se dovedesc eficiente, forţele ruse capturând aproximativ 2500 de kilometri pătraţi de teritoriu anul trecut – cele mai mari câştiguri de la invazia pe scară largă lansată de Putin în 2022.

„Este un mod de război extrem de epuizant. Aceste trei elemente creează imperative contradictorii pentru apărătorii ucraineni”, a explicat Nick Reynolds, cercetător specializat în război terestru la Royal United Services Institute (RUSI).

Abordarea metodică începe cu asalturi terestre care blochează trupele ucrainene, forţându-le în poziţii defensive şi împiedicându-le capacitatea de manevră.

Asalturile continue pun o presiune uriaşă asupra apărătorilor ucraineni.

„Folosind un număr mare de soldaţi şi trimiţându-i în asalturi asupra poziţiilor ucrainene, ei încearcă să ne epuizeze trupele şi resursele. Intensitatea luptei în locuri precum Pokrovsk este foarte ridicată, cu asalturi la fiecare două ore. Este, desigur, epuizant pentru soldaţii noştri”, a spus Kuzan.

Apoi, dronele sunt desfăşurate pentru a restricţiona mobilitatea ucraineană, a face supraveghere, a viza puncte vulnerabile şi a perturba mişcările trupelor prin plasarea strategică de mine.

Aceste drone includ şi drone FPV (first-person view), care permit forţelor ruse să urmărească în timp real poziţiile ucrainene şi să răspundă rapid oricărei mişcări, în timp ce dronele care plasează mine sunt folosite pentru a tăia căile de retragere.

„Din cauza acestor drone, Ucraina este forţată să menţină poziţii defensive statice sprijinite de măsuri de diversiune extinse, de exemplu săpături masive, pentru a ascunde unde sunt concentrate trupele”, a afirmat Reynolds.

Al treilea element al „strânsorii triple” constă în folosirea bombelor planante pentru a lovi poziţii ofensive-cheie de la distanţă, slăbind capacitatea Ucrainei de a susţine operaţiuni.

Bombele planante sunt create prin adăugarea de aripi pliabile şi navigaţie GPS la muniţii sovietice vechi. Sunt lansate de avioane militare aflate mult în spatele liniei frontului şi sunt ghidate către ţintă.

Aceste muniţii de precizie cu rază lungă de acţiune permit Rusiei să valorifice stocurile vaste de arme sovietice pentru a lovi poziţii ucrainene importante, în special artileria şi fortificaţiile.

„Aici apare adevărata dilemă, cea mai dificilă, la care nu există un răspuns clar. Fortificarea şi toate aceste măsuri de protecţie sunt excelente pentru a reduce pierderile cauzate de artilerie sau drone FPV, dar bombele planante vor distruge acele fortificaţii şi vor îngropa soldaţii”, a spus Reynolds.

Această combinaţie forţează trupele ucrainene să aleagă între a-şi păstra poziţiile – riscând pierderi mari şi epuizare – sau a rămâne mobile, ceea ce le expune la atacuri cu drone şi lovituri izolate.

„Ceea ce ţine forţele ucrainene pe loc este ameninţarea combinată a operaţiunilor terestre, artileriei şi dronelor ruseşti, mai ales FPV şi dronele tactice”, a adăugat Reynolds.

Bombele planante au devenit elementul cel mai critic al acestei strategii, sprijinite de capacitatea Rusiei de a le produce rapid.

„Ritmul producţiei şi al utilizării bombelor planante şi al dronelor FPV de către Rusia a crescut semnificativ pe măsură ce războiul a continuat”, a declarat John Hardie, director adjunct al Programului Rusia de la Fundaţia pentru Apărarea Democraţiilor.

Rusia plănuieşte să producă 75.000 de bombe planante în 2025, ceea ce înseamnă aproximativ 205 pe zi, potrivit RUSI, sporindu-şi considerabil capacitatea de a implementa această tactică.

Ucraina s-a adaptat la „strânsoarea triplă” printr-o strategie de apărare dinamică – repoziţionare constantă şi impredictibilitate, în locul apărării statice.

Potrivit lui Hardie, Ucraina foloseşte o combinaţie de mine, diverse modele de drone de atac şi foc de artilerie tradiţională împotriva forţelor ruse, înainte ca acestea să reuşească să identifice poziţiile de infanterie insuficient populate.

Ucraina şi-a extins şi unităţile de drone de atac, care acţionează ca multiplicatori de forţă, şi a crescut dramatic producţia de drone FPV şi alte sisteme fără pilot.

„Ucrainenii au devenit foarte pricepuţi şi inovatori în a contracara toate tipurile de atacuri ruseşti”, a spus Hamish de Bretton-Gordon, fost colonel al armatei britanice şi expert în arme chimice.

Strategia a împins Ucraina şi mai adânc într-un război de anduranţă. Totuşi, până acum, câştigurile Rusiei sunt incrementale, iar tactica nu a dus la nicio descoperire operaţională majoră.

„Rusia fixează forţele ucrainene în poziţii, dar nu poate manevra pentru a da lovitura decisivă”, a spus de Bretton-Gordon.

Problemele Rusiei legate de soldaţi insuficient pregătiţi şi lipsa vehiculelor blindate rămân nerezolvate. Martorii au relatat utilizarea de motociclete şi chiar trotinete electrice de către trupele ruse pentru a avansa spre liniile defensive ucrainene.

Bombele planante au, de asemenea, o rată de eşec semnificativă.

„Le este foarte greu să concentreze forţele, deoarece acest tip de manevră necesită multă pregătire şi coordonare”, a spus de Bretton-Gordon.

„Majoritatea soldaţilor de pe linia frontului sunt acum recruţi aproape nepregătiţi, care pot doar să atace în linie dreaptă. Mulţi nici măcar nu ştiu să-şi cureţe corect armele”, a adăugat el.