Ce pot face România şi Ucraina împreună în cadrul politicii de vecinătate (video)

Directorul think-tank-ului Strategic and Security Studies Group a recunoscut în cadrul conferinţei “The Eastern Partnership and civil security issues of the member states: past realities and present trends”, organizată săptămâna trecută de Centrul de Studii Est-Europene şi Asiatice (SNSPA), că în prezent interesul partidelor din Ucraina pentru România este încă scăzut, dat fiind că aceasta nu este menţionată în programul de guvernare, acordul de coaliţie şi nici în programele partidelor. Totuşi, el a subliniat că România a fost menţionată în discursul preşedintelui Poroşenko în faţa Parlamentului ucrainean din 2015, cu mare gratitudine pentru că a fost prima ţară care a ratificat acordul de asociere la UE, care încă este o problemă după referendumul din Olanda. Kievul se aştepta ca prima ţară care ratifică AA să fie Polonia sau Lituania. Ucraina a apreciat faptul că România a ratificat la pachet acordurile de asociere pentru Ucraina, Georgia şi R.Moldova şi n-a fost interesată doar de R.Moldova.

”România nu mai este percepută ca un competitor, ci ca un aliat împotriva unui duşman comun. Există un progres în relaţiile interparlamentare. În plus, România este tot mai prezentă în Transcarpatia, inclusiv prin programul de cooperare transfrontalieră cu Ucraina. Mai avem şi acordul privind patrule comune la frontieră care arată încrederea reciprocă, care împiedică şi corupţia vameşilor, prin control mutual”, a mai afirmat Gherasimciuk.

Pe de altă parte, el a arătat că în domeniul securităţii, România şi Ucraina participă la exerciţiile militare Saber Guardian, Sea Breeze şi a fost semnat şi un protocol guvernamental de trust and security. În plus, se vor deschide puncte noi de trecere a frontierei între cele două ţări. ”Acestea sunt rezultatele clare ale Euromaidanului şi ale agresiunii ruse din Ucraina. Pentru România a devenit clar că Ucraina se opune Federaţiei Ruse, iar pentru ucraineni că Bucureştiul nu este interesat doar de R.Moldova, ci şi de Ucraina”, a precizat analistul.

Totodată el a arătat că mai sunt probleme de rezolvat în ceea ce priveşte conexiunile de transport dintre cele două ţări. În prezent, există o singură linie de tren cu ecartamente construite în secolul trecut şi nu este nicio conexiune aeriană directă.

Referitor la Republica Moldova, analistul ucrainean a subliniat că interesul comun al României şi Ucrainei este că aceasta să fie o ţară stabilă şi dezvoltată, dar a atenţionat totodată că evoluţiile interne merg într-o direcţie greşită. În opinia sa, sprijinul extern pentru regimul oligarhului Plahotniuc înseamnă o neglijare a opiniei publice, astfel încât este nevoie de o consultare cu societatea moldovenească pentru a găsi abordările win-win.

Despre Adunarea Parlamentară Vişegrad 4 România şi Ucraina, propusă de Polonia, Serghei Gherasimciuk, a spus că va ajuta la ”dezvoltarea unei agende comune şi să ne înţelegem interesele pe partea de frontieră a UE şi pe cea a Parteneriatului Estic”.

Pe de altă parte, expertul a mai afirmat importanţa cooperării în cadrul Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), în special privind autostrada Mării Negre în care România, Ucraina şi R.Moldova au segmente care trebuie dezvoltate.

Analistul s-a referit şi la strategia globală a UE prezentată de Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Federica Mogherini, arătând că aceasta trebuie să ţină cont de Parteneriatul transatlantic, iar România trebuie să accentueze asta.

”În cazul în care Europa de Vest nu va vrea să coopereze cu ţările Parteneriatului Estic, trebuie să avem un plan B, care ar putea fi ideea preşedintelui polonez Duda, de reluare a Intermarium. Nu cred că este o iniţiativă fezabilă pe termen scurt, dar merită să ne gândim la ea, nu ca o alternativă, ci ca la o iniţiativă complementară cu UE şi Parteneriatul Estic pe termen lung”.