"Ce nedreptăţi vor fi acceptabile acum?" - Expert, despre noile măsuri fiscale anunţate de Bolojan

Cristian Tudorescu, expert în analiză financiară, a atras atenţia, luni, pe pagina sa de Facebook, asupra necesităţii unor ajustări economice dureroase, dar inevitabile, pe care societatea urmează să le suporte.

Din perspectiva analistului, deşi multe dintre măsurile propuse de Guvernul Bolojan – reduceri de cheltuieli, creşteri de taxe sau eliminarea unor beneficii – pot părea nedrepte, ele sunt uneori necesare pentru a evita un colaps economic mai grav.

Potrivit expertului, pentru a evita această problemă pe termen mediu şi lung, acceptarea unor „nedreptăţi” ar fi alegerea cea mai pragmatică, însă rămâne totuşi întrebarea „ce nedreptăţi sunt acceptabile acum”.

Redăm analiza lui Cristian Tudorescu:

Nedreptăţi acceptabile

Suntem în situaţia în care noi, ca societate, va trebui să acceptăm unele ajustări de cheltuieli şi de fiscalitate, sau unele tăieri, că parcă sună mai dur aşa. Eu continui să le spun ajustări, pentru că ştiu că există şi varianta mai dură, dacă nu o acceptăm pe aceasta de acum.

Am putea vorbi câteva luni bune despre cine ar trebui să suporte mai mult. De ce “noi”, sau de ce tot “noi” şi de ce nu “ei”? Care “noi” şi care “ei”, asta ţine mai degrabă de percepţia subiectivă a fiecăruia, de unghiul din care priveşte. Cert este că, per total, dacă nu acceptăm inclusiv nişte nedreptăţi, aşa cum le-am putea percepe subiectiv, s-ar putea ca în 3 luni sau în 6 luni să pierdem toţi mai mult decât avem acum iluzia că putem apăra.

Câteva exemple din aceste zile:

a) se discută redimensionarea cheltuielilor cu bursele şcolare. “de ce se începe cu elevii şi studenţii”, nu-i aşa? Şi de ce nu se începe din partea cealaltă. Care parte cealaltă? De la “ei”.

M-am uitat la o statistică ce arată că numărul beneficiarilor de burse de merit a crescut cu mai mult de 50% în ultimii 2-3 ani:

S-au deşteptat brusc noile generaţii în 2 ani? Sau mai degrabă au crescut în mod nenatural mediile de 9.50 pentru a primi bursa de merit? Dacă sunt atât de merituoase, atunci poate ar trebui să vedem în rezultatele de la bacalaureat o promovabilitate în creştere.

b) se intenţionează tăierea unor sporuri şi a burselor de vacanţă sectorul bugetar. în unele cazuri spor de antenă sau “spor de fonduri europene”, sau limitarea sporului de condiţii vătămătoare şi aşa mai departe.

În noua realitate, aceea a unui impozit de 16% pe profit, 16% pe dividende şi 10% CASS pentru asociaţii persoane fizice atunci când scot dividende, plafonat până la un anumit prag de salarii minime, fiscalitatea micilor afaceri începe să semene cu cea din Europa Centrală.

M-am uitat de curiozitate cu cât ar rămâne dintr-un profit brut de 100.000 de euro un antreprenor din România versus unul din Polonia. În România cu circa 68 de mii de euro după ce plăteşte şi CASS-ul, iar în Polonia cu circa 73 de mii de euro.

Desigur, mai există şi varianta să acţionezi împotriva statului român, care şi aşa n-a făcut nimic pentru tine, şi să îţi faci firmă în Bulgaria. Impozitele pe profit, pe dividende şi CASS-ul care ar fi plătit în România ar totaliza cam 20%, deci ai rămâne cu un 80 de mii de euro. Iată cum mai rămâi cu 7 mii de euro în plus, pentru că ai fost inteligent şi ţi-ai făcut firmă în Bulgaria.

d) la orice propunere de ajustare, de pe oriunde am discuta, replica instantanee este: “dar de ce nu se taie pensiile speciale”. Nici asta nu ştiu, ar trebui să întrebăm Curtea Constituţională, aflată în conflict de interese atunci când membrii săi trebuie să decidă asupra propriilor privilegii.

e) dacă vedem că dispare vreo sinecură de 8 000 de euro sau 12.000 euro de pe la o companie de stat – vezi Eximbank, vezi STB – deja încadrăm asta doar la PR de suprafaţă, să se bucure un pic poporul. Sigur vor fi nişte procese pe care le vor câştiga cei păgubiţi, nu-i aşa? Mai bine nu se apucau de tăiat, cum ar spune unii sau alţii, că oricum nu ajută la nimic.

Şi nedreptatea supremă:

f) în calitate de consumatori, poropabil nu vom evita nedreptatea ca TV-ul să crească la 21% spre toamnă sau de la anul. Doar că şi aici, va fi o nedreptate acceptabilă, prin comparaţie cu cealaltă variantă.

Alternativa este să ne cramponăm de a nu creşte TVA-ul cu 2%, ceea ce naşte riscul de a pierde mult mai mult: un downgrade al agenţiilor de rating în această toamnă ar duce cursul de schimb la 5.5 RON, iar un euro cu 10% mai sus se traspune într-o inflaţie de 3-5% peste ceea ce avem deja; apoi împrumuturile pentru orice devin mai scumpe cu câteva procente. Per total, am pierde mai mult decât acel +2% de la TVA-ul mărit la 21%.

Da, ştiu că peste jumătate de an sau un an vom avea aceeaşi percepţie, că “marii hoţi” tot nu vor fi prinşi. Sigur vom mai afla despre câte o sinecură de mii sau zeci de mii de euro pe la câte o companie sau instituţie. Sigur vom suspecta evaziunea fiscală din diverse zone – despre unele cazuri vom afla, despre altele doar vom bănui.

Dar, în final, este despre ce nedreptăţi vor fi acceptabile acum.