Ce efecte au băuturile răcoritoare dietetice asupra creierului?

O băutură răcoritoare dietetică pare să nu fie alegerea, în mod evident, mai sănătoasă – să renunţăm la zahăr, dar să ne păstrăm plăcerea. Totuşi, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Cercetătorii încep să se întrebe dacă nu cumva am înlocuit o problemă cu alta, de data aceasta luând în consideraţie creierul.

Ce arată cercetările în legătură cu sucurile dietetice

Băuturile răcoritoare dietetice conţin puţine sau nu conţin deloc calorii, bazându-se pe îndulcitori artificiali precum aspartamul sau sucraloza pentru a conferi gust dulce.

„Sunt o alegere populară atunci când cineva are poftă de o băutură îndulcită, dar vrea să fie atent la aportul caloric”, a declarat Jaz Robbins, nutriţionist holistic, pentru The Epoch Times.

Însă un studiu recent a constatat că persoanele care beau mai mult de un suc dietetic pe zi au o probabilitate de peste patru ori mai mare de a dezvolta demenţă decât cele care beau unul sau nu beau niciunul. De asemenea, fiecare suc dietetic suplimentar pe zi a fost asociat cu un risc cu aproximativ 39% mai mare.

„Nu ştim ce ingrediente ar putea sta la baza acestei asocieri”, a declarat Hannah Gardener, profesor asociat de cercetare şi autoare a studiului, pentru The Epoch Times.

„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege dacă diferite tipuri de băuturi răcoritoare dietetice joacă roluri diferite.”, a mai adăugat aceasta.

Constatările fac parte dintr-un context mai larg. Dincolo de studiile individuale privind băuturile răcoritoare dietetice, alte cercetări au examinat îndulcitorii artificiali într-un mod mai amplu şi efectele lor potenţiale asupra sănătăţii cognitive în timp. Un studiu a constatat că îndulcitorii cu conţinut redus de calorii sau fără calorii au fost asociaţi cu un declin cognitiv mai rapid pe o perioadă de opt ani, cu efecte pe termen lung legate în special de îndulcitorii artificiali şi zaharurile alcoolice.

Îndulcitorii, inclusiv zaharina, acesulfamul, aspartamul, neotamul şi sucraloza, sunt sintetici şi mult mai puternici decât zahărul obişnuit, ceea ce înseamnă că sunt necesare doar cantităţi mici pentru a crea un gust dulce.

Totuşi, ele pot avea efecte nedorite. Îndulcitorii artificiali pot perturba microbiomul intestinal şi pot contribui la intoleranţa la glucoză. Deoarece intestinul şi creierul sunt strâns legate prin axa intestin-creier, aceste schimbări pot influenţa inflamaţia, semnalizarea şi funcţia creierului în timp.

Consumul mare de băuturi răcoritoare dietetice a fost asociat cu riscuri vasculare. Funcţionarea deficitară a vaselor de sânge poate reduce fluxul sanguin către creier, care este important pentru transportul oxigenului şi al nutrienţilor şi pentru susţinerea funcţiei cognitive normale.

„Au fost propuse mai multe mecanisme, cum ar fi posibile efecte asupra sensibilităţii la insulină, precum şi posibile modificări ale microbiomului intestinal, care pot influenţa inflamaţia şi funcţia creierului”, a declarat Mpho Tshukudu, nutriţionist funcţional, pentru The Epoch Times.

Este puţin probabil ca o băutură răcoritoare dietetică consumată ocazional să aibă un efect în sine direct, dar un consum mare în mod regulat poate aduce prejudicii, a spus Robbins.

Sunt mai bune băuturile răcoritoare obişnuite?

Nu sunt. Efectele negative ale băuturilor răcoritoare obişnuite asupra sănătăţii cardiovasculare şi metabolice sunt bine cunoscute, iar creierul nu este ocolit.

„Trecerea la băuturile răcoritoare obişnuite nu este un substitut sănătos”, a spus Gardener.

O serie vastă de cercetări îi susţine punctul de vedere. Băuturile răcoritoare obişnuite furnizează doze concentrate de zahăr adăugat, provocând creşteri rapide ale glicemiei şi insulinei. Consumul ridicat de zahăr adăugat a fost asociat cu o serie de efecte atât asupra corpului, cât şi asupra creierului, inclusiv un risc mai mare de degenerare a memoriei, inflamaţie crescută şi diabet de tip 2, a remarcat Robbins.

Dovezile indică, de asemenea, o legătură între consumul de zahăr şi starea de spirit. O analiză a 40 de studii care au implicat peste un milion de participanţi a constatat că un consum mai ridicat de zahăr a fost asociat cu un risc crescut cu 21% de depresie.

Trebuie luată în considerare şi conexiunea intestin-creier. La fel ca îndulcitorii artificiali, zahărul perturbă şi microbiomul intestinal. O dietă bogată în zahăr poate altera echilibrul bacteriilor intestinale, reducând speciile benefice şi crescându-le pe cele dăunătoare. Acest dezechilibru, cunoscut sub numele de disbioză, poate influenţa funcţia creierului şi starea de spirit prin semnale inflamatorii şi produşi metabolici secundari.

„Atât băuturile zaharoase, cât şi cele dietetice pot afecta negativ sănătatea creierului prin căi metabolice şi vasculare care se suprapun”, a spus Tshukudu.

Ce să bei în loc de sucuri

Cele mai susţinute de dovezi alternative sunt, de asemenea, cele mai puţin atractive.

„Apa plată sau carbogazoasă poate fi un bun substitut pentru băuturile răcoritoare dietetice, deoarece oferă carbonatarea pe care o apreciază mulţi consumatori de sucuri”, a spus Robbins. Pentru cei care doresc un pic de aromă, adăugarea de felii de lămâie sau castravete, sau o mână de fructe de pădure, poate face apa mai interesantă fără a adăuga zahăr.

Apa de cocos este o altă opţiune. Este hidratantă în mod natural şi conţine electroliţi, deşi conţine şi zaharuri naturale, aşa că ar fi bine să o consumaţi cu moderaţie.

Ceaiurile de plante neîndulcite sau apa cu fructe şi plante infuzate pot ajuta la uşurarea tranziţiei de la băuturile îndulcite, oferind o aromă naturală, a spus Tshukudu.

„Aceste băuturi au fost asociate cu rezultate mai bune privind sănătatea metabolică şi cognitivă în studiile de amploare.”, a subliniat acesta.

O altă abordare practică este diluarea unei băuturi zaharoase sau îndulcite cu apă carbogazoasă sau alternarea între opţiuni îndulcite şi neîndulcite, pentru a reduce treptat dulceaţa, în loc să o elimini peste noapte.

Sursa: Epoch Times, SUA