CCR cere autorităţilor publice şi presei române să nu mai denigreze instituţia
alte articole
Într-un comunicat de presă remis joi, Curtea Constituţională a României (CCR) acuză denigrarea instituţiei de către autorităţile publice şi mass-media şi solicită acestora să înceteze, pentru a “restabili climatul de încredere” al României pe plan extern, mai ales în contextul îngrijorării Comisiei Europene în legătură cu “recenta presiune exercitată de unii membri ai Guvernului român şi de politicieni de rang înalt asupra Curţii Constituţionale”.
"Judecătorii Curţii Constituţionale, reuniţi în plen la data de 22 august 2012, luând act de continuarea atacurilor unor autorităţi publice şi mijloace de informare în masă la adresa Curţii Constituţionale, ţinând seama de Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare în care s-a exprimat îngrijorarea faţă de «recenta presiune exercitată de unii membri ai Guvernului român şi de politicieni de rang înalt asupra Curţii Constituţionale» reţinându-se, totodată, că «independenţa sistemului judiciar şi separarea puterilor sunt elementele de bază ale unei societăţi democratice. Pentru a restabili climatul de încredere, toate nivelurile politice din România vor trebui să demonstreze, în lunile următoare, prin acţiunile lor, angajamentul faţă de aceste principii. Comisia va monitoriza îndeaproape evoluţiile în acest domeniu.», au decis să facă un nou apel la autorităţile publice prevăzute în Titlul III al Constituţiei – Parlament, Preşedintele României, Guvernul României, Administraţia publică centrală, Administraţia publică locală, Autoritatea judecătorească, pentru a lua măsuri de oprire a acţiunilor defăimătoare la adresa Curţii Constituţionale.
Aceste acţiuni, cărora li se adaugă, în ultima perioadă, actele denigratoare la adresa unora dintre judecătorii Curţii Constituţionale, cărora li se contestă moralitatea, integritatea, pregătirea profesională, produc grave prejudicii de imagine Curţii Constituţionale şi tind la decredibilizarea sa, punând sub semnul îndoielii deciziile pe care Curtea le-a pronunţat. Se aduce astfel atingere dispoziţiilor art.147 alin.4 din Constituţie, potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii,se încalcă normele democratice şi principiile statului de drept, cu consecinţe grave asupra stabilităţii instituţionale în România şi asupra imaginii internaţionale a ţării, astfel cum o subliniază şi Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu arătat.
Având în vedere recomandările specifice urgente cuprinse în acest Raport, nevoia de stabilitate instituţională a României, atât în plan intern cât şi internaţional, pentru a evita continuarea deteriorării imaginii ţării şi constatarea de către organismele europene a neîndeplinirii obligaţiilor pe care România le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene, Plenul Curţii Constituţionale cere tuturor autorităţilor publice luarea de măsuri pentru respectarea statutului Curţii Constituţionale şi a statutului membrilor acesteia. Plenul Curţii Constituţionale a României în următoarea componenţă: Augustin Zegrean, preşedintele Curţii; Aspazia Cojocaru; Acsinte Gaspar; Petre Lăzăroiu; Mircea-Ştefan Minea; Iulia Antoanella Motoc; Ion Predescu; Puskas Valentin Zoltan; Tudorel Toader – judecători", se arată în documentul CCR.
Victor Ponta: “În prezent deciziile Curţii sunt politice”
Primul-ministru Victor Ponta a declarat pe 21 august, ziua în care Curtea Constituţională a hotărât să invalideze referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, că deciziile CCR sunt politice, iar o depolitizare a instituţiei este necesară.
“Trebuie să facem în aşa fel încât CC să fie depolitizată. În prezent deciziile Curţii sunt politice. Decizia CCR a fost nedreaptă, adoptată împotriva regulilor democratice, împotriva a ceea ce prevăd legile acestei ţări, a majorităţii absolute a acestei ţări, care au votat pentru o schimbare de regim politic. Este clar că referendumul a confirmat voinţa poporului român, că referendumul a fost organizat corect şi a fost un succes pentru cei care cred în democraţie. e foarte clar că Băsescu este, începând cu 29 iulie un preşedinte ilegitim, un preşedinte al CC, iar guvernul trebuie să fie un guvern al cetăţenilor români, nu al unor jocuri de culise şi al unor proceduri folosite doar pentru a infirma ceea ce oamenii au decis la vot", afirma pe 21 august premierul Victor Ponta.
De asemenea, premierul a precizat că va propune o “amplă reformă constituţională”, prin care atribuţiile Parlamentului, Guvernului şi preşedintelui să fie mai clare şi va introduce un sistem de control între puteri şi mijloace astfel încât pe viitor să poată fi evitate “tragedii” ca “regimul Băsescu”.
"Trăgând învăţămintele după această experienţă în care s-a dovedit că în România nu funcţionează regulile democratice, voi propune Guvernului, apoi Parlamentului o amplă reformă constituţională care să asigure pe viitor că România nu mai poate fi o ţară la bunul plac al unei singure persoane care îşi construieşte un regim represiv cu care poate lupta împotriva voinţei poporului. Guvernul are dreptul de a depune un proiect de revizuire a Constituţiei. Ca prim ministru nu voi accepta din partea lui Traian Băsescu niciun fel de interferenţă în activitatea Guvernului”, a concluzionat primul ministru.
Corlăţean: Trebuie să reflectăm foarte serios la o reformă constituţională, inclusiv în CC
De altfel, fostul ministru al Justiţiei Titus Corlăţean a precizat, joi pentru RFI trebuie gândită “o reformă constituţională de ansamblu”, precum şi una care să schimbe modul de funcţionare al Curţii Constituţionale.
"Cred cu tărie că aşa cum a fost construită, poate greşit, Curtea Constituţională, ca instituţie, începând cu 1991, având până la urmă un fundament politic de numire şi de înfiinţare - nu uitaţi că trei judecători din nouă sunt numiţi, nu nominalizaţi, numiţi de preşedintele României, alţi trei de grupurile parlamentare politice din Camera Deputaţilor şi ultimii trei, din Senat - cred că ar trebui să reflectăm foarte serios la o reformă constituţională de ansamblu, pe diferite alte domenii importante, dar inclusiv cu privire la modul de înfiinţare, de funcţionare a CC, în dorinţa realmente de a garanta profesionalismul şi independenţa judecătorilor de la CC", a declarat ministrul de Externe.
De altfel, fostul ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean a afirmat că judecătorii CCR nu ar fi trebuit să facă declaraţii publice în legătură cu aşa-zisele dispute existente între aceştia pentru că acest lucru decredibilizează instituţia.
"Încercând să fiu realmente cât pot de obiectiv şi discutând de la distanţă pe chestiuni de principiu, o instituţie cum este Curtea Constituţională îşi clădeşte prestigiul în primul rând prin conduita proprie, prin conduita membrilor, judecătorilor Curţii Constituţionale, care nu au a se exprima în mod public în controverse, nu au a-şi exprima poziţii subiective şi uneori chiar cu substrat politic pe Facebook. Nu au decât a-şi respecta statutul de judecător la Curtea Constituţională, de a judeca din perspectiva Constituţiei României, inclusiv ceea ce Curtea însăşi a solicitat în speţă Guvernului. Faptul că aceste informaţii care au fost solicitate au fost tratate foarte rapid cu dezinteres a dus la o reacţie publică pe care am văzut-o. Eu sper ca membrii şi judecătorii Curţii Constituţionale să înţeleagă în ultimă instanţă că şi-au adus singuri un prejudiciu foarte serios imaginii şi credibilităţii instituţiei", a conchis Corlăţean.
Cele două camere ale Parlamentului au fost convocate luni, la ora 15.00, când urmează să fie citită decizia Curţii Constituţionale privind invalidarea referendumului din 29 iulie. Ziua de luni a fost stabilită pentru ca parlamentarii să aibă timp să vină în Bucureşti, iar condiţia de cvorum de lucru să fie îndeplinită.
Luni va fi citită în plen decizia CC de invalidare a referendumului, iar Parlamentul va lua act, fără a mai fi necesare alte proceduri, după care actul va fi trimis spre publicare la Monitorul Oficial. Propunerea PDL ca plenul să se reunească vineri la prânz a fost respinsă.
