România: Bătălia politică va continua după decizia CCR (presa internaţională)

Presa internaţională a relatat pe larg despre decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de invalidare a referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, subliniind că aceasta ar trebui să pună capăt celei mai grave crize politice cu care s-a confruntat România de la căderea dictaturii lui Ceauşescu, dar nu va vindeca imediat rănile luptelor politice. Unii analişti sunt de părere că bătălia politică va continua, ţara rămânând într-o stare de instabilitate ridicată. Dacă decizia CCR a marcat o victorie şi pentru UE, îngrijorată de situaţia statului de drept în România, investitorii şi pieţele rămân preocupaţi de volatilitatea situaţiei din ţară.

CCR a invalidat un referendum la nivel naţional organizat pentru suspendarea preşedintelui ţării, Traian Băsescu, pronunţându-se că rata de participare nu a fost suficientă. Acţiuni recente ale premierului Victor Ponta indică faptul că bătălia politică stânjenitoare va continua, scrie Der Spiegel.

Ponta a promis că va respecta hotărârea, dar asigurarea premierului nu a fost o concluzie dinainte stabilită, potrivit publicaţiei germane. Hotărârea de marţi a CCR pune capăt unei campanii a guvernului de centru-stânga al lui Ponta de a-l îndepărta pe Băsescu din funcţia sa, dar nu este de natură să vindece imediat rănile deschise de lunile de luptă politică care i-au determinat pe mulţi să pună la îndoială starea democraţiei din România.

Ponta pare reticent să accepte imediat rezultatele referendumului, în pofida unui angajament pe care l-a făcut într-un interviu pentru Spiegel în ajunul votului, notează publicaţia. Când a fost întrebat dacă va respecta rezultatul referendumului în cazul în care acesta va indica o majoritate clară împotriva lui Băsescu dar nu va reuşi să depăşească obstacolul de 50 la sută plus unu, Ponta a spus: 'În acest caz va fi decizia lui dacă va rămâne în funcţie sau nu.... Dar, încă o dată: Eu îmi voi ţine cuvântul, chiar într-o asemenea situaţie'.

Spiegel ţine să sublinieze că economia ţării este în declin şi dependentă de un acord preventiv de 5 miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). În scopul de a îndeplini condiţiile acestui ajutor, Bucureştiul trebuie să se oblige să accepte măsuri de austeritate dure. Dar în contextul în care alegerile parlamentare se prefigurează în noiembrie, pare puţin probabil ca atât Ponta cât şi Băsescu să bată în retragere.

Decizia CCR este de natură să pună capăt încercărilor lui Ponta de a-l îndepărta din funcţie pe Băsescu, dar ţara este posibil să rămână într-o stare de instabilitate politică ridicată, spun unii analişti menţionaţi de Financial Times (FT).

Hotărârea 'ar putea duce la lupte politice în continuare între preşedinte şi premier, în contextul în care următoarele alegeri prezidenţiale nu sunt programate până la sfârşitul lui 2014', a declarat Daniel Hewitt, analist la Barclays, citat de FT.

Alina Mungiu-Pippidi, profesor de studii democratice la Hertie School of Governance din Berlin, consideră că va fi aproape imposibil pentru cei doi lideri politici să coopereze în următoarele luni. 'Statul de drept a fost salvat, dar democraţia se află sub o presiune majoră', a spus ea, citată de FT.

Potrivit Wall Street Journal (WSJ), constatarea CCR în favoarea preşedintelui suspendat a marcat, de asemenea, o victorie pentru Uniunea Europeană, care a criticat eforturile de a îndepărta un politician nepopular de centru-dreapta drept o ameninţare serioasă la adresa statului de drept din România.

Disputele partizane intense îndelungate au consumat politica românească luni de zile, generând temeri în rândul investitorilor că măsurile economice necesare nu vor continua şi împingând moneda românească, leul, la un nivel minim faţă de euro în aceasta vară, adaugă WSJ.

Lupta dintre Băsescu şi premierul Ponta ar putea izbucni din nou, în contextul în care România, unul dintre cele mai sărace state membre ale UE, se confruntă cu cereri de austeritate dure din partea creditorilor internaţionali, comentează Scotsman. Criza a paralizat procesul de elaborare a politicilor, a deprimat leul şi a înfuriat UE, care l-a acuzat pe Ponta de subminare a democraţiei şi intimidare a judecătorilor într-o ţară îndelung criticată pentru corupţie, mai scrie publicaţia scoţiană.

Economia României a început să recupereze după doi ani de recesiune severă, dar FMI a declarat recent că 'o criză politică prelungită ar putea afecta procesul eficient de politică economică, creşte primele de risc şi costurile de finanţare, ar putea deprecia în continuare cursul de schimb şi deprima investiţiile, relatează CNN. 'Lupta pentru putere este de aşteptat să continue în următoarele luni, având în vedere că România organizează alegeri parlamentare în această toamnă, este de părere canalul american de televiziune.

PublicServiceEurope.com notează că Hannes Swoboda, liderul grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European - politic aliniat cu Ponta - a declarat că decizia CCR ''pune capăt unei stări de incertitudine care a adus mari deservicii Romaniei''. El a adăugat: 'Toate părţile trebuie să lase la o parte diferenţele şi să se întoarcă la muncă. Alegerile parlamentare din noiembrie vor fi oportunitatea adecvată pentru a trimite un semnal clar şi puternic despre viitorul pe care îl doresc românii pentru ţara lor''.

Preşedintele grupului Partidului Popular European, de centru-dreapta, din PE, Joseph Daul, a declarat la rândul său că decizia Curţii trebuie 'respectată', îl citează website-ul menţionat. 'A venit timpul acum pentru coaliţia guvernamentală să continue să pună în aplicare, fără întârziere sau abatere, angajamentele asumate de România faţă de partenerii internaţionali, printre care şi Fondul Monetar Internaţional', a adăugat el.

Coabitarea dintre preşedintele de centru-dreapta şi USL ar putea aduce tensiuni suplimentare înainte de alegerile parlamentare din noiembrie, posibil să fie câştigate de coaliţia USL. Băsescu are competenţa de a numi premieri, relevă EurActiv.

Analiştii spun că lupta dintre Ponta şi Băsescu reflectă o luptă mai amplă pentru putere şi sistemul judiciar din ţara obstrucţionată de corupţie, în contextul în care 19 membri ai coaliţiei parlamentare USL sunt în curs de investigare.

Crin Antonescu, care conduce Partidul Naţional Liberal (PNL) şi este parte a coaliţiei de guvernare, a deţinut funcţia de preşedinte interimar în aşteptarea deciziei CCR iar acum ar trebui să demisioneze, aminteşte EurActiv. Dar Antonescu a făcut declaraţii care sună cel puţin confuz, potrivit sursei menţionate. ''Chiar dacă respectăm decizia CCR şi chiar dacă Băsescu va redeveni legal preşedintele Romaniei, pentru noi Traian Băsescu este un preşedinte ilegitim pe care politic nu îl recunoaştem'', a declarat el. ''Recunoaştem şi vom aplica decizia CCR, deşi e nedreaptă'', a mai spus Antonescu.

''Evident, pieţele se vor focaliza asupra a ceea ce se întâmplă în continuare şi având în vedere volatilitatea pe care am văzut-o în ultimele două luni, pieţele se aşteaptă în mare măsură la noi surprize', a declarat pentru emergingmarkets.org Simon Quijano-Evans, economist-sef al ING pentru EEMEA.

Pe termen scurt, decizia ar putea fi pozitivă pentru activele româneşti, dar, odată sosit septembrie, turbulenţele politice s-ar putea intensifica în contextul în care alegerile parlamentare vor fi organizate în această toamnă, este de părere şi emergingmarkets.org.

Criza politică a văzut moneda ţării, leul, atingând noi minime în raport cu euro, principala sa monedă de referinţă, şi a însemnat că activele din România nu au cunoscut aprecierea înregistrată de alte active din Europa Centrală şi de Est. Leul, care a fost sprijinit în aceasta lună de vânzarea de către BNR din rezerva sa de valută pe pieţe, a fost puţin influenţat de ştiri.

Gâlceava printre politicieni înseamnă, de asemenea, că ţara este mai vulnerabilă decât altele din regiune la şocurile viitoare de pe urma crizei datoriilor din zona euro, au avertizat analiştii. 'Orice efect din zona euro ar putea lovi în mod evident active din România mult mai puternic comparativ cu alte ţări din regiune', a afirmat Quijano-Evans.

Ponta a declarat în repetate rânduri că a constatat că este foarte dificil să lucreze cu Băsescu. 'Doar judecând după aceste declaraţii pieţele se vor gândi că probabilitatea de zarvă politică va fi mai mare', a adăugat Evans Quijano.

Alţi analişti sunt ceva mai optimişti şi cred că guvernul şi preşedintele vor găsi o modalitate de a lucra împreună şi de a se focaliza pe finalizarea acordului de 5 miliarde cu FMI. 'Noi credem - cu toată prudenţa - că aceasta este o evoluţie pozitivă', a declarat pentru emergingmarkets.org. Birgit Niessner, analist şef pentru macroeconomie din Europa Centrală şi de Est la Erste Bank. 'Credem că guvernul şi preşedintele vor dezvolta forma de coabitare care se aşteaptă de la ei pe pieţe şi se vor concentra asupra programului FMI', a adăugat d-na Niessner. Dar ea a avertizat că zilele următoare sunt cruciale, în contextul în care Parlamentul, dominat de coaliţia de centru-stânga, trebuie să-l reinstaleze pe Băsescu în funcţia sa prezidenţială după decizia CCR.

Hotărârea instanţei a venit după ce guvernul de centru-stânga a susţinut că electoratul a scăzut ca număr şi, astfel, pragul necesar pentru vot a fost atins, notează Washington Post. Ziarul american menţionează că câteva sute de persoane s-au adunat în Piaţa Universităţii marţi seara, pentru a protesta împotriva deciziei CCR.

Ambasada SUA la Bucureşti a declarat ca decizia instanţei 'vorbeşte de la sine'.

Washington Post observă faptul că nu a existat o reacţie imediată a lui Băsescu, preşedintele de centru-dreapta suspendat, a cărui popularitate s-a prăbuşit în ultimii ani, pe măsură ce economia României lupta cu dificultăţile.

Dezbaterea asupra preşedintelui României a durat două luni. La începutul lunii iulie, Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament. Acum, CCR i-a permis să revină la palatul prezidenţial. Dar lupta pentru putere dintre guvern şi şeful statului nu va înceta prin decizia Curţii, ci intră pur şi simplu în următoarea rundă, susţine Deutsche Welle (DW).

Guvernul lui Ponta a declarat ca a avut îndoieli cu privire la prezenţa la vot şi a cerut recalcularea numărului celor cu drept de vot. Printre alte probleme, până la 3 milioane de români care trăiesc în străinătate ar trebui să fie scoşi din numărul total al celor cu drept de vot. În urmă cu două săptămâni au apărut şi acuzaţii cu privire la planuri de fraudare a votului pe scară largă. Potrivit relatărilor, guvernul ar fi dorit reducerea numărului celor cu drept de vot prin scoaterea de pe liste a zeci de mii de persoane decedate, subliniază DW.

În cele din urmă, chiar şi CCR a fost implicată într-un scandal: preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, a solicitat Comisiei Europene ajutor privind îngrijorarea că independenţa Curţii ar fi în pericol - o premieră în istoria Uniunii Europene, potrivit DW.

Cei noua judecători ai CCR sunt numiţi astfel: trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României. În prezent, există tensiuni în cadrul Curţii între simpatizanţii lui Băsescu şi cei ai lui Ponta. Nu se întrevede, în opinia DW, un sfârşit al unor astfel de scandaluri, precum cel privind CCR.

'Popeye Marinarul', cum este supranumit în România îşi păstrează scaunul de preşedinte, după ce a mai supravieţuit unui referendum pentru demitere în 2007 şi unei realegeri pe muchie de cuţit în 2009, comentează ziarul francez Le Monde. Decizia CCR de nevalidare a referendumului ar trebui să pună capăt celei mai grave crize politice cu care s-a confruntat România de la căderea dictaturii lui Ceauşescu, în urmă cu 23 de ani. Băsescu, al cărui mandat de preşedinte expiră în 2014, va trebui totuşi să coabiteze cu guvernul de centru-stânga, care a fost la originea procedurii de destituire a sa.

''Executivul român dezavuat de Curtea Constituţională'', titrează Les Echos. Foarte aşteptată, decizia CCR a pus capăt marţi diferendului dintre cele două personaje cu rangul cel mai înalt în stat. Judecătorii CCR au invalidat referendumul privind destituirea preşedintelui conservator Traian Băsescu, dorită de guvernul de centru-stânga al premierului Victor Ponta. Votul de invalidare a consultării populare a fost câştigat cu şase voturi contra trei. Curtea nu a făcut decât să aplice legislaţia în vigoare în ţară conform căreia un referendum este valabil atunci când jumătate plus unu din corpul electoral participă la vot.

Potrivit Les Echos, înfrângerea pentru guvern este totală. Încăpăţânarea sa de a-l destitui pe Traian Băsescu a suscitat la mijlocul lunii iulie critici repetate din partea Comisiei Europene, care a calificat drept 'atingeri la adresa statului de drept' metodele folosite de majoritatea parlamentară pentru a reuşi să-l destituie pe preşedinte.