CCM: Decretul Maiei Sandu de desemnare repetată a Nataliei Gavriliţa pentru funcţia de premier, neconstituţional

Curtea Constituţională (CCM) a declarat marţi, 23 februarie, neconstituţional decretul preşedintei Maia Sandu prin care Natalia Gavriliţa a fost propusă în mod repetat la funcţia de premier.

Astfel, CCM a admis în parte sesizarea deputaţilor socialişti Vasile Bolea, Grigore Novac şi Alexandr Suhodolski care s-au adresat Curţii după ce şefa statului a refuzat să ia în considerare nominalizarea Marianei Durleşteanu de către deputaţi din PSRM, Partidul Şor, grupul „Pentru Moldova” şi câţiva deputaţi neafiliaţi sau independenţi.

În hotărârea sa, Curtea a reţinut printre altele că preşedintelui nu i se poate nega dreptul de a evalua calităţile, competenţa, experienţa şi capacitatea unei persoane de a conduce Guvernul şi de a atrage sprijinul politic al majorităţii parlamentare, care îl va susţine pe întreaga durată a legislaturii. Cu toate acestea, şeful statului nu îşi poate impune propriul candidat.

În opinia Curţii, atunci când niciun partid nu deţine o majoritate absolută în Parlament, preşedintele ţării trebuie să consulte deputaţii nu doar pro forma, ci să desemneze candidatul susţinut de majoritatea deputaţilor, chiar dacă partidul agreat de preşedinte nu face parte din majoritate.

Totodată, CCM a ţinut să noteze că modul de alegere a preşedintelui (prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat sau de către parlament) nu influenţează în niciun fel modul de exercitare de către şeful statului a atribuţiei sale reglementate de Constituţie.

Mai mult, marja discreţionară a preşedintelui republicii la desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, şeful statului este obligat să desemneze candidatul propus de această majoritate pentru funcţia de prim-ministru.

Curtea mai susţine că a observat caracterul deficitar al cooperării dintre preşedinte şi parlament în cadrul celei de-a doua runde de consultări privind desemnarea candidatului pentru funcţia de premier şi a sugerat părţilor să recurgă la noi consultări în baza unui dialog autentic asumat de părţi, realizat cu bună-credinţă, în mod sincer şi responsabil.

Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea socialiştilor în partea care se referă la solicitarea acestora de a aprecia dacă prin refuzul desemnării Marianei Durleşteanu în calitate de candidat propus de majoritatea parlamentară pentru funcţia de prim-ministru, Maia Sandu a săvârşit o faptă gravă în sensul articolului 89 alineatul (1) din Constituţie.

Aleasă cu aproape un milion de voturi în luna noiembrie 2020, preşedinta Maia Sandu susţine că actualul Parlament nu-i poate sprijini agenda combaterii schemelor de corupţie, curăţării justiţiei şi dezvoltării economice. Soluţia legală în acest caz fiind alegerile anticipate care puteau fi provocate după refuzul repetat al deputaţilor de a o vota în calitate de premier pe Natalia Gavriliţa.