CC: Unele propuneri de modificare a legii taximetriei încalcă principiile liberei concurenţe

Consiliul Concurenţei (CC) consideră că unele iniţiative de modificare a Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere (Legea taximetriei), care conţin prevederi aflate în contradicţie cu principiile liberei concurenţe.

"Consiliul Concurenţei îşi exprimă preocuparea în legătură cu unele iniţiative de modificare a Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere (Legea taximetriei), care conţin prevederi aflate în contradicţie cu principiile liberei concurenţe, consacrate prin Constituţia României şi de prevederile Legii concurenţei", se arată într-un comunicat transms vineri de autoritatea de concurenţă.

Este vorba de iniţiativele care au în vedere stabilirea unor tarife unice pentru operatorii de taximetrie şi de cele care vizează limitarea severă a posibilităţii de a efectua activităţi în acest domeniu în afara ariei localităţii în care este emisă licenţa de transport.

Prin urmare, autoritatea română de concurenţă a transmis opinia sa comisiilor de specialitate şi Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, considerând că aceste proiecte de modificare ar trebui respinse de către Parlamentul României. Legiferarea unui tarif unic ar echivala, practic, cu consacrarea existenţei unor carteluri pe această piaţă.

Autoritatea a sancţionat, în 2010 şi 2011, carteluri între operatorii de taximetrie din mai multe localităţi (Timişoara, Târgu-Mureş, Constanţa şi Baia Mare) prin care se eliminase orice formă de concurenţă prin preţ (aceste înţelegeri având ca obiect practicarea unui acelaşi tarif) şi are în curs de desfăşurare alte câteva investigaţii privind existenţa unor practice similare.

Consiliul Concurenţei consideră că existenţa unor tarife unice ar fi contrară intereselor utilizatorilor de astfel de servicii, atât în ceea ce priveşte existenţa unor preţuri corecte, cât şi a asigurării unor servicii de calitate. Este, practic, imposibil de stabilit un tarif unic corect, în condiţiile în care costurile fiecărui operator privat sunt diferite, astfel că orice tarif ar fi calculat acesta ar fi arbitrar..

În prezent, prin concesionarea serviciilor de transport în regim de taxi prin contracte de gestiune delegată s-a creat cadrul propice manifestării unei reale concurenţe prin preţ pe acestă piaţă, fără a depăşi limita maximă stabilită de autoritatea locală.

Legea taximetriei în vigoare nu îi împiedică pe operatorii din piaţă, sub nicio formă, să modifice, individual, tarifele practicate la un moment dat, fără a depăşi însă această limită maximă. Sub această limită, operatorii sunt liberi să practice orice tarife, în funcţie de costurile suportate de fiecare (tipul de carburant utilizat şi consumul realizat, dimensiunile autovehiculului, capacitatea portbagajului, dotarea sau nu cu aer condiţionat, abs-uri, alte aspecte ce ţin de confotul şi siguranţa pasagerului, amortizări, asigurări de răspundere civilă, salarii etc).

Fiecare operator are în costuri diferite şi trebuie să îşi determine în mod independent politica comercială, respectiv tariful practicat precum şi orice modificare a acestuia. Prin urmare, nu se poate vorbi despre condiţii similare de desfăşurare a acestei activităţi, chiar şi în cadrul unei anumite clase de confort, pentru a pune în discuţie stabilirea unui nivel fix(unic al tarifului.

Consiliul Concurenţei a acceptat în trecut reglementarea prin stabilirea de către consiliile locale)CGMB a unui nivel maxim al tarifului, determinat exclusiv de necesitatea proţectiei consumatorului de un eventual nivel excesiv al acestuia.

Consiliul Concurenţei consideră că tarifele unice sau cele minimale servesc doar interesul operatorilor de transport în regim de taxi, deoarece într-o activitate economică, principala formă de concurenţă este cea prin preţ, aceasta având rolul de a genera eficienţă economică şi beneficii consumatorilor. Într-o economie de piaţă, singurele situaţii în care sunt admise preţuri fixe sunt cele în care activităţile se desfăşoară în regim de monopol, situaţie în care nu se regăseşte serviciul de transport de persoane în regim de taxi.

"În ceea ce priveşte invocarea, în sprijinul propunerii de tarife unice, a unor exemple din alte state, arătăm că în cele mai multe cazuri este vorba de fapt de tarife maxime sau recomandate, nu de tarife unice. Acolo unde mai există tarife unice, pentru anumite servicii de taximetrie, autorităţile publice au demarat procesul de eliminare completă a acestora", se arată în comunicat.

Autoritatea de concurenţă menţionează că gradul de concurenţă în aceste pieţe este deja afectat de existenţa limitării administrative a numărului de autorizaţii taxi. Consiliul Concurenţei a considerat şi consideră că o astfel de măsură este de asemenea în dezavantajul consumatorilor, deoarece determină atât creşterea tarifelor cât şi a timpilor de aşteptare, doi dintre parametrii de baza ai acestui serviciu. O astfel de dimensionare a pieţei nu poate fi justificată în mod raţional nici din punct de vedere al traficului urban sau al poluării, nici din punct de vedere al principiilor economiei de piaţă.

Ca şi tarifele unice, numărul maxim de licenţe serveşte, exclusiv, interesului operatorilor de taxi prin limitarea acecesului pentru potenţialii concurenţi ai acestora. În acest context, autoritatea română de concurenţă a solicitat de mai multe ori eliminarea acestei prevederi, respectiv stabilirea unui număr maxim de licenţe de către autoritatea publică locală(CGMB din Legea taximetriei.

Raportat la experienţa altor state în care numărul de licenţe este plafonat, în astfel de situaţii licenţele se acordă în mod transparent şi nediscriminatoriu, în multe cazuri chiar prin licitaţie publică, în schimbul unor redevenţe care pot ajunge la niveluri considerabile.

Referitor la limitarea prestării serviciilor de transport în regim de taxi numai în interiorul localităţii de autorizare, Consiliul Concurenţei consideră că trebuie avut în vedere ca acest lucru să nu îngrădească posibilitatea prestării serviciului în altă localitate, cu caracter ocazional, în situaţii determinate în mod clar şi obiectiv. Trebuie avut în vedere specificul local şi preferinţele consumatorilor, aşa cum este cazul în cadrul zonelor metropolitane adiacente marilor localităţi, care pot constitui, din punctul de vedere al consumatorilor, pieţe integrate.