Cazurile Ponta-Lukoil şi Băsescu-Microsoft, in vizorul CSM

UPDATE - Preşedintele CSM, Adrian Bordea, a anunţat, la finalul plenului CSM, că se va sesiza Inspecţia Judiciară în cazul declaraţiilor politice făcute de liderii politici ai ţării referitoare la activitatea sistemului de justiţie.

***

Judecătorul Horatius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că, în contextul înteţirii atacurilor nefondate la adresa justiţiei din partea politicienilor, nu este de ajuns doar sesizarea Inspecţiei Judiciare în aceste cazuri, ci este nevoie de o reacţie mai fermă din partea CSM la adresa acestora. Magistratul a atras atenţia asupra declaraţiilor grave făcute de premierul Ponta referitor la dosarul Lukoil şi ale preşedintelui Traian Băsescu în dosarul Microsoft.

Horatius Dumbravă susţine că Plenul CSM trebuie să facă "un Apel/Avertisment ferm şi categoric la adresa întregii clase politice, a tuturor politicienilor de a nu târâ justiţia în meschine lupte politice şi nici de a folosi retorici periculoase la adresa justiţiei printr-un verbiaj cu tentă populistă sau, poate, chiar cu interese a căror direcţie şi orientare par a fi oculte".

Membrul CSM a remarcat că, în ultima perioadă, s-au înteţit atacurile nefondate la adresa justiţiei din partea politicienilor, printre care preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta.

"Contextul din zilele acestea, în care apar declaraţii ale Preşedintelui României, dl. Traian Băsescu, în care sunt devoalate date şi informaţii din dosare penale sau declaraţii ale Primului Ministru, dl. Victor Ponta, prin care sunt atenţionaţi procurorii cum trebuie în mod concret să-şi facă ancheta, impun ca CSM să ia atitudine împotriva oricărui act care ştirbeşte independenţa justiţiei şi erodează încrederea publicului în justiţie. În această perioadă în care se multiplică atacurile la adresa justiţiei nu este îndeajuns ca, punctual, să fie sesizată Inspecţia Judiciară după care să aşteptăm săptămâni la rând până când Inspecţia Judiciară va analiza şi propune Plenului concluziile verificărilor făcute. Ci este nevoie de un Apel sau un Avertisment categoric pe care Plenul CSM să-l facă la adresa tuturor politicienilor", a opinat magistratul.

În opinia lui Horatius Dumbravă, astfel de declaraţii politicianiste nefondate venite de la cel mai înalt nivel – Preşedintele României şi Primul Ministru, făcute într-un foarte clar context al unei bătălii politice cu mize politice, pot multiplica atacuri nefondate împotriva justiţiei pe care şi alţi politicieni să le imite.

"De aceea, acum este momentul în care Plenul CSM să aibă o poziţie fermă, fără echivoc, fără să mai aştepte rezultatul verificărilor Inspecţiei Judiciare (rapoartele vor fi întocmite, fără îndoială, de I.J., ocazie cu care Plenul se va pronunţa punctual). Este de datoria CSM să asigure şi să apere funcţionarea independentă a justiţiei: nimeni, în niciun fel - ca este politician sau simplu cetăţean - nu trebuie să interfereze cu activitatea independentă a judecătorului sau procurorului", a subliniat judecătorul.

Cazul Ponta şi Lukoil

În ce priveşte chestiunea punctuală a sesizării Inspecţiei Judiciare cu privire la afirmaţiile lui Victor Ponta, legate de un caz concret aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, Horatius Dumbravă solicită Consiliului să fie sesizată Inspecţia Judiciară.

"Categoric sunt elemente care impun sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a face verificările prevăzute de lege privind încălcarea independenţei justiţiei. Este necesar ca prin afirmaţiile făcute de dl. Prim Ministru, din păcate în mod repetat („Să avem grijă că e vorba de 3.500 oameni şi de nişte interese economice de funcţionare a altor companii extrem de importante şi sper doar în înţelepciunea şi responsabilitatea celor care anchetează de a găsi soluţia legală. Totuşi, aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o maşină şi indisponibilizăm maşina, aici să indisponibilizezi conducte...bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu ştiu unde şi nici rafinăria nu o mutau mâine din România”), Inspecţia Judiciară să analizeze urmând ca Plenul C.S.M. să decidă dacă nu cumva a fost încălcată Constituţia României prin sugestiile făcute public de dl. Prim Ministru de cine, de cum trebuie să ţină cont procurorii în cazul concret pe care aceştia îl au de soluţionat", a evidenţiat acesta.

În aceeaşi măsură, membrul CSM susţine că trebuie analizat dacă nu cumva prin astfel de declaraţii "nefericite, ca să mă exprim eufemistic", nu se crează un precedent dăunător cu consecinţe negative asupra independenţei justiţiei, în sensul în care de acum orice mare evazionist să procedeze la fel: să preseze Guvernul României, miniştrii prin ameninţări cu închideri de întreprinderi şi concedieri colective în afara cadrului procesual penal.

De altfel, în chiar comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, emis miercuri, se arată că măsurile de impunere sau de ridicare a sechestrului se fac în cadrul procesual şi nu ca urmare a declaraţiilor publice făcute de politicieni.

"Acesta este încă un motiv în plus de a sesiza Inspecţia Judiciară, de a face verificări în ce măsură aparenţa funcţionării independente a justiţiei nu a fost afectată prin declaraţiile făcute de Primul Ministru pentru că, într-adevăr, avem de-a face cu un proces penal aflat în curs de desfăşurare, măsurile procesuale ca şi contestaţiile împotriva acestora se fac în cursul procesului şi se rezolvă de judecători şi/sau procurori şi nu ca urmare a declaraţiilor unor politicieni", a explicat Dumbravă.

Cazul Băsescu şi Microsoft

"Solicit, de asemenea, ca Inspecţia Judiciară să fie sesizată şi într-o altă chestiune punctuală pentru care există elemente suficiente că ar putea exista o atingere adusă independenţei justiţiei, şi anume declaraţia Preşedintelui României din data de 3 octombrie 2014, declaraţie dată de dl Traian Băsescu cu ocazia solicitării începerii urmăririi penale împotriva unor foşti miniştri", a precizat judecătorul.

Iată ce declara Traian Băsescu: "Vă mai pot da ca un element care nu înseamnă divulgarea conţinutului dosarelor, deşi am văzut că declaraţii din dosar au apărut în spaţiul public, nu ştiu cine a făcut-o, vă pot spune că în ceea ce priveşte recuperarea sumelor, parte din conturi sunt blocate în străinătate şi parte din oamenii care erau susceptibili a primi bani nu au primit încă niciun ban. Dar declaraţiile martorilor sunt declaraţii de martor şi ele nu au fost integral acoperite cu probe în interiorul comisiilor rogatorii. Vreau să mai ştiţi un lucru, pentru că am văzut aventura «bittneriană», puternic lansată pe piaţă şi susţinută.

În opinia mea, este o intoxicare, acest dosar nu porneşte de la declaraţiile sau spovada lui Bittner despre care nu se face nicio referire aici. Structurile de securitate au semnalat riscuri de incorectă gestionare a acestui contract în 2009, iar informaţiile au fost transmise şi instituţiilor cu responsabilităţi. O să spuneţi: bine, domnule preşedinte, dar din 2009 până acum... A fost extrem de dificil de mers înapoi, la iniţierea contractului şi până acum. Deci, vă asigur că nimic din ce este în acest dosar nu provine de la Bittner. Informaţiile mele sunt că n-a fost căutat de nimeni Bittner prin Statele Unite.

Deci, este un lucru pornit din 2009 şi s-a ajuns în 2014 la unele clarificări. Asta ca informaţie pentru dumneavoastră, că am văzut tot soiul de abordări de genul: «a venit», «le-a pus dosaru», «n-au ce să facă procurorii». Cei care spun aşa pot fi suspectaţi că servesc altfel de interese şi, să nu se supere pe mine, poate au făcut-o din naivitate. Sigur, a fost muncă, pe comisii rogatorii, cu alte state, dar a fost munca pornită din România, în baza unor sesizări ale structurilor cu responsabilităţi din 2009. Că lucrurile au mers mai repede sau mai încet, este altă treabă, iar cei care au vorbit sunt numai români, să ştiţi. Încă n-a vorbit niciun străin pentru DNA, cei care-au vorbit, cei care-au făcut denunţuri, ca să folosesc termenii din dosar."

"După studiul dosarelor, spune în declaraţie domnul Preşedinte, rezultă că unele persoane care fac obiect al anchetei penale nu au primit bani, că sunt conturi blocate în străinătate, că declaraţiile de martor luate în dosar de procurori nu sunt acoperite cu probe, că anumite persoane care nu au făcut denunţul la D.N.A. etc. Urmărirea penală este nepublică, confidenţială. Toţi actorii care contribuie la înfăptuirea actului de justiţie, inclusiv Preşedintele României, Senatul sau Camera Deputaţilor trebuie să respecte aceste coordonate procesuale. Şi asta nu pentru că o spune neapărat Codul de procedură penală, ci pentru că în acest fel sunt apărate atât independenţa justiţiei, dar şi prezumţia de nevinovăţie a celor anchetaţi, drepturile şi libertăţile consacrate de Constituţie", a remarcat acesta.

Membrul CSM a subliniat că nu este permis nimănui, cu atât mai mult acestor subiecte oficiale – Preşedintele României, Camerei Deputaţilor sau Senatului – să devoaleze date din dosare penale aflate în lucru. Pe lângă faptul că pot pune în pericol anchetele aflate în plină desfăşurare, folosirea acestor elemente din dosarele penale într-o bătălie politică străină justiţiei decredibilizează încrederea cetăţenilor în justiţie.

"De aceea, vă solicit ca Inspecţia Judiciară să fie sesizată şi cu privire la această declaraţie făcută de Preşedintele României, dl. Traian Băsescu", a adăugat magistratul.

Scurgeri de informaţii din dosare

"Nu în ultimul rând, vă solicit de a fi sesizată Inspecţia Judiciară cu privire la modul în care au fost scurse în spaţiul public declaraţii de martor, date din denunţurile făcute în cauză. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Este evident că până în momentul în care acuzaţiile nu sunt cuprinse într-un act de inculpare, aceste informaţii nu au ce căuta în spaţiul public. Modalitatea în care aceste scurgeri din dosare penale se fac în spaţiul public dăunează muncii procurorului, dar şi prezumţiei de nevinovăţie a celor anchetaţi", a precizat Dumbravă.

În opinia acestuia, tocmai aceste informaţii scurse în spaţiul public conduc la afirmaţii de genul celor făcute de politicieni în cazul Microsoft şi care sunt folosite ca arme într-o bătălie politică străină justiţiei, motiv pentru care se impune verificarea modului în care şi cum s-au scurs date concrete din dosarul penal.