Cătălin Prisăcariu: "Ponta a avut un glonţ de argint. Pe care şi l-a tras în genunchi"

"Cronologia dosarului Şova – Ponta de la DNA ne arată cu claritate că Ponta avea o singură şansă să scape (şi asta doar temporar) de urmărirea penală în acest caz şi, mai important, ne arată ca, după ce a pierdut acea şansă, a declanşat un atac împotriva DNA prin manevre parlamentare de modificare a legislaţiei penale în materie de corupţie", scrie jurnalistul Cătălin Prisăcariu, pe blogul personal, într-un articol intitulat "Ponta a avut un glonţ de argint. Pe care şi l-a tras în genunchi".

mai – octombrie 2011: ANAF verifică activitatea caselor de avocatură Şova şi Ponta şi întocmeşte un raport care arată că Ponta a încasat dubios bani de la Şova, după ce Şova a încasat bani de la Turceni şi Rovinari;

august 2011: înainte ca ANAF să definitiveze raportul de control, Ponta falsifică 16 documente care, spera actualul premier, ar fi urmat să justifice încasarea fără drept a banilor de la Şova;

04 aprilie 2012: se deschide dosarul 122/P/2012 la DNA, structura centrală, în care sînt cercetaţi, printre alţii, Şova şi Ponta;

15 ianuarie 2014: Inspecţia Judiciară arată, într-un raport, că în dosarul 122/P/2012, ultimul act de cercetare (până la acel moment, evident) era un raport al specialiştilor din decembrie 2013;

29 iulie 2014: Ponta anunţă oficial că urmează să candideze la prezidenţiale;

13 august 2014: Şova este chemat la DNA şi informat că a fost pus sub urmărire penală în dosarul 122/P/2012;

16 noiembrie 2014: Ponta pierde alegerile prezidenţiale;

13 martie 2015: DNA cere arestarea lui Şova;

05 iunie 2015: Ponta este pus sub urmărire penală de DNA în acelaşi dosar 122/P/2012.

Cum interpretează Cătălin Prisăcariu cronologia de mai sus:

Ponta ştia încă din vara lui 2011, de cînd ANAF i-a luat contractul cu Şova la control, că are o problemă; tocmai de aceea, în august 2011, actualul premier a falsificat nişte documente care să-l acopere legal pentru mita primită de la Şova;

După un an şi jumătate de mandat de premier, în ianuarie 2014, Ponta află de la Inspecţia Judiciară că dosarul în care era cercetat (fără să fi fost pus sub urmărire penală), adică 122/P/2012, era în lucru şi în acest dosar se muncea, se făceau acte de cercetare, deci pericolul penal care-l pândea nu se diminuase;

Cu toate astea (sau poate tocmai din cauza asta), Ponta decide la finalul lui iulie 2014 să-şi anunţe candidatura la prezidenţiale; două săptămâni mai târziu, se coace (şi se anunţă public) urmărirea penală a lui Şova, ceea ce-i aminteşte lui Ponta că problema penală îl urmăreşte şi pe el;

După ce pierde prezidenţialele, Ponta se încăpăţânează să rămînă premier; totuşi, în primăvara acestui an, DNA îi aminteşte lui Ponta că dosarul penal 122/P/2012 trebuie să-şi urmeze cursul, indiferent de ce poziţie ocupă Ponta în stat, şi cere arestarea lui Şova; cererea DNA nu numai că e anulată în Senat după un vot neconstituţional cu repetiţie, dar Ponta tot nu pleacă de la Guvern;

Mai mult, tot în primăvara acestui an, după ce DNA cere arestarea lui Şova, PSD declanşează un atac parlamentar concertat la Codul Penal prin intermediul a tot felul de iniţiative legislative menite să îngreuneze condiţiile de arest, să elimine cătuşele, să anihileze unele infracţiuni (conflictul de interese, de exemplu, de care e acum acuzat Ponta);

În cele din urmă, la începutul lunii iunie a.c., DNA îl pune şi pe Ponta sub urmărire penală; e o premieră: cel dintîi prim-ministru pus sub urmărire penală în timpul mandatului, inclusiv pentru fapte din timpul mandatului (conflictul de interese).

Când a greşit Ponta? În patru rânduri, susţine Prisăcariu:

1. mai întâi, când a luat şpagă de la Şova deghizată în convenţie de conlucrare profesională;

2. cînd a pierdut prezidenţialele (pe mîna lui de idiot abuziv şi arogant care a împiedicat dreptul la vot al românilor din străinătate), ceea ce nu i-a adus imunitatea penală la care spera (de cel puţin cinci ani, cit un mandat prezidenţial);

3. cînd a refuzat să demisioneze din funcţia de premier (în ciuda avertismentelor repetate şi dinainte de campania pentru prezidenţiale, şi de după pierderea alegerilor), obligând DNA, practic, să pună (în premieră!) sub urmărire penală un prim-ministru în funcţie;

4. acum, cînd se ascunde ca un şobolan fanariot la Stanbul, sperând să revină cu solie de la sultan şi să-i taie capul Codruţei Kovesi.

"Da, Ponta ştia că îi vine rândul în dosarul lui Şova. Şi mai ştia că are pe ţeavă un glonţ de argint: mandatul la Cotroceni, cu imunitatea penală aferentă. Pe care mandat, însă, l-a pierdut. În acel moment, Ponta şi-a tras glonţul de argint în genunchi", a mai precizat Cătălin Prisăcariu.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.