Cand se prabusesc mutantii?

.
. (Photos.com)

Incredibil: intr-un supermarket puteai gasi la un moment dat rosii cu miros de rosii. Surpriza avea insa sa fie de scurta durata. Ca roman care si-a petrecut ceva timp pe frumoasele plaiuri ale Degeratilor, autorul acestor randuri si-a dat imediat seama ca era vorba de o pacaleala. Reproducandu-l aproape perfect pe cel al tomatelor din gradina, mirosul era totusi prea puternic, prea agresiv.

Apoi mai sunt detalii straine celui care nu a avut tangente cu gradinaritul. Acesta pica victima sigura pacalelii, inghitind bucuros o portie suplimentara de E-uri sau potentiatori de miros, crezand ca mananca in fine ceva „Bio”.

Acesta este doar inceputul. La orizont se intrevad surprize mult mai periculoase: alimentele modificate genetic, despre care nu stim prea multe si care nu aveau cand sa fi fost testate suficient. Aflam din stirile unui post de televiziune ca introducerea lor pe piete ca alimente de larg consum este iminenta. Problema se invarte doar in jurul dreptului cumparatorului de a sti ca are in fata produse modificate genetic.

Azi se dau legi in acest domeniu, apar reglementari, maine se dau alte legi, apar norme peste norme. Dar cine isi asuma responsabilitatea efectiva pentru sanatatea oamenilor? Cei trasi la raspundere vor ridica din umeri, spunand: „Am respectat normele in vigoare”. Si totul sfarseste intr-un dialog cu peretii. Se invoca motivul ca este pentru binele populatiei, care este in crestere, etc. etc. Ne-am trezit intr-o lume, in care alimentele naturale sunt tot mai rare, tot mai scumpe … O lume in care consumam tehnologie.

Desi deocamdata numai in laboratoare, apar in ultima vreme tot felul de mutanti: maimuta cu blana fosforescenta, o incrucisare intre leu si caine, etc. O combinatie ciudata intre pisica si lemur s-ar parea ca a trecut pragul laboratorului, devenind animal de companie pentru unii chinezi foarte bogati. Apoi somoni modificati, crescand de doua ori mai repede decat exemplarul normal. Combinatiile genetice tind a deveni tot mai indraznete: intre plante si animale, cum ar fi paianjenul feriga. Prin manipulari genetice, omul aduce pe lume organisme menite a servi necesitatilor sale egoiste. Fiinte haotice scot capul intr-o lume deja haotica.

Avem in fata o cale periculoasa. Ori de cate ori sfideaza natura, omul curteaza de fapt dezastrul. Poluam. Taiem irational copacii. Verile devin infern. Dealul invecinat vine peste noi … Uneori Pamantul se crapa amenintator de parca ne-ar invita in pantecul sau…

Parand a nu fi invatat nimic, omul se aventureaza acum in lumile microscopice ale ADN-urilor, in mecanisme cu mult mai subtile si complexe decat realitatile vizibile ochiului liber. Natura are o intelepciune infinit mai inalta decat cea umana. Secolul nostru ii pare o clipa, iar clipa din lumea atomului - o vesnicie. Nu putem comunica cu ea, dar ii simtim prezenta din spicul graului pana in spirala galaxiei. Iubeste echilibrul si-i da fiecarei specii locul sau si rolul cel mai bun. In marile lanturi trofice mutantii pur si simplu nu au vreun loc, dar unii oameni ii vor neaparat.

Natura rabdă de obicei mai mult decât își închipuie omul. Dar când degenerarea are pretenţia a deveni la rându-i natură, ea se disociază de cei care o urăsc

Exista o zicala, anume ca devenim ceea ce mancam, care are o parte de adevar. In lumile moleculelor au loc diverse reactii chimice, care ne intretin corpul in forma in care este. Natura a investit enorm. Sunt acolo moduri de functionare stabilite timp de ere. Prin substante modificate genetic, necunoscutul patrunde in ordinea infinitezimalului, iar chimia normalitatii incepe sa devieze. Treptat, infatisarile exterioare urmeaza haosul din interior. Primele semne le vedem: populatia unei tari dezvoltate sufera in mare parte de obezitate.

Incotro pasim pe aceasta cale?

Poate intr-un restaurant al viitorului vom comanda un cotlet de QXW 47, entitate cu insusiri de planta, lipsita de simturi. Inzestrata totusi cu membre, poate face cativa pasi. Asta pentru ca-i flamanda tot timpul si trebuie sa ajunga la granulele pe care le consuma. Se infrupta bine, se umfla, vegeteaza. Dar cum au aparut QXW-urile? Politicienii vremii ajunsesera la o concluzie: crescatoriile implicau cheltuieli. Cum concurenta intre geneticieni era acerba, le-au dat de lucru. S-a modificat un organism deja modificat genetic. Softul cromozomial facilita regenerarea rapida a carnii si organelor. Fructele mari cu gust intens depaseau imaginatia oamenilor din trecut. Chelnerul taie o bucata din el, iar urmatorul client are parte si el de hrana pe saturate. Cu gust de peste sau pui. La alegere. Cat despre oaspetii hanului, desi pot concura in ale formei , un lucru este sigur: cantarele le-ai strange de pe urma lor ca piese de ierbar.

Natura rabda de obicei mai mult decat isi inchipuie omul. Dar cand degenerarea are pretentia a deveni la randu-i natura, ea se disociaza de cei care o urasc.