Bucureştiul comemorează 25 de ani de la prăbuşirea dictaturilor comuniste

La un sfert de veac de la căderea Cortinei de Fier, Capitala României găzduieşte o serie de evenimente menite să readucă în memorie semnificaţia anului istoric 1989 şi să exorcizeze monstruosul spectru al comunismului ce a impregnat, timp de generaţii, mentalul colectiv, lăsând sechele greu de vindecat şi răni încă supurânde, generatoare ale corupţiei endemice din ţările foste membre ale blocului comunist.

„25 de ani de la prăbuşirea dictaturilor comuniste în Europa de est: privind în urmă, privind înainte”

O primă serie de evenimente este găzduită de Palatul Parlamentului, megalomanica clădire construită de dictatorul Nicolae Ceauşescu. Fosta Casă a "Poporului", a găzduit joi Conferinţa internaţionala „25 de ani de la prăbuşirea dictaturilor comuniste în Europa de est: privind în urmă, privind înainte”, eveniment ce se va desfăşura în perioada 20 - 21 noiembrie.

Lucrările conferinţei au fost prezidate de Lech Walesa, fost preşedinte al Poloniei şi de Emil Constantinescu, preşedinte al României în perioada 1996 - 2000 care a cerut pedepsirea celor care se fac vinovaţi de crimele comunismului: „Procesul comunismului ca unul moral nu s-a făcut şi nu sunt prea multe semne că este dorit. Tăcerea cu care au fost acoperite crimele comunismului timp de două decenii şi jumătate de la prăbuşirea lui este dezamăgitoare şi nu de puţine ori ruşinoasă”, a afirmat fostul preşedinte.

Conferinţa s-a bucurat de asemenea, de prezenţa Principesei Margareta şi a lui Radu Duda, care a citit un mesaj din partea regelui Mihai.

"În anul 1927, la moartea Regelui Ferdinand I, bunicul meu, am fost proclamat Regele României. În cei optzeci şi şapte de ani care au trecut am fost martorul direct al apariţiei şi prăbuşirii fascismului şi comunismului. Două sisteme criminale care au lăsat în urmă peste o sută de milioane de victime şi multe milioane de oameni schilodiţi. Viaţa mea a fost o lungă şi loială aşteptare. Aşteptare ca Europa să-şi vină în fire, aşteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăşi. Răbdarea poate fi uneori o armă împotriva destinului istoric", a transmis regele.

Cea mai aplaudată prezenţă a fost cea a fostului preşedinte al Poloniei, Lech Walesa, primul preşedinte al Poloniei democratice şi laureat al premiului Nobel pentru pace, care le-a transmis tinerilor să facă în aşa fel încât sacrificiile generaţiei sale să nu fie inutile.

„Aceasta este rugămintea mea la viitor. Avem nevoie de dezbateri, avem nevoie de emoţii, ca cele pe care le-aţi arătat şi dumneavoastră. Avem nevoie de greve, de proteste pentru că noi să găsim soluţiile bune şi pentru a alege oamenii responsabili, oamenii potriviţi. Atunci vor spune despre generaţia noastră că nu doar a fost bună în a distruge fosta ordine globală, ci fosta generaţie a construit şi o lume mai bună”, a spus fostul preşedinte polonez.

Însă la Conferinţă au fost şi surprize.

Astfel, deşi nu figura în programul conferinţei, fostul preşedinte Ion Iliescu a luat cuvântul la evenimentul care celebra căderea comunismului îndemnând, spre stupoarea celor din sală, la o societate civilă activă, vie, puternică precum cea din 90: „Democraţia nu are sens fără participarea cetăţenilor, ea nu se rezuma la votul ritualic din patru în patru ani. Deşi nu ne-a fost uşor atunci, trebuie să recunosc faptul că ar fi util să avem şi acum o societate civilă activă, vie, puternică precum cea din 90”, a spus Ion Iliescu.

Iliescu a fost puternic contestat de comunitatea internă şi internaţională pentru orchestrarea mineriadelor, autorităţile de atunci făcând apel la mineri să vină în Bucureşti pentru „restabilirea ordinii”, iar ortacii, sub coordonarea forţelor de ordine şi a liderilor FSN au organizat raiduri, percheziţii şi reţineri ilegale la sediile unor partide istorice şi organizaţii care militau pentru democraţie.

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta nu au fost prezenţi la Conferinţă.

Anterior discursurilor ţinute de oficiali, sălile Palatului Parlamentului au găzduit dialoguri interactive între liderii revoluţiilor anticomuniste şi ai tranziţiei spre democraţie şi generaţia născută în anii 1989-1990 iar în cea de de a doua parte a zilei, au luat cuvântul o serie de personalităţi care au marcat istoria revoluţiilor anticomuniste şi a tranziţiei spre democraţie în ţările din Europa de Est.

După 25 de ani : Istoriile şi memoriile comunismului

Sub aceeaşi egidă, a rememorării căderii comunismului şi a înţelegerii consecinţelor lui pe termen lung, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Fundaţia Culturală Memoria găzduiesc, preţ de două zile - 20 şi 21 noiembrie 2014 - conferinţa internaţională După 25 de ani : Istoriile şi memoriile comunismului. Evenimentul are loc la sediul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din strada Povernei, nr. 6.

Conferinţa îşi propune să analizeze trecutul comunist şi moştenirea lui post-comunistă într-un efort de a înţelege atât regimul ce a schimbat structural România şi Europa de Est cât şi consecinţele acestui fenomen pe termen lung.

"România ultimilor 25 de ani a purtat povara moştenirii comuniste. O moştenire care a modelat instituţii, mentalităţi, obiceiuri şi comportamente atât individuale cât şi colective. Moştenirea unui trecut ce bântuie precum o fantomă prezentul, un trecut ce nu vrea să plece şi care necesită o analiză pertinentă şi lucidă", notează organizatorii.

Conferinţa îşi propune să treacă în revistă tipologiile tranziţiei, structurile de legătură dintre o epocă şi alta. Organizatorii îşi doresc să ofere un cadru de reflecţie asupra istoriografiei româneşti şi internaţionale privitoare la comunism şi la efectele sale pe termen lung în societăţile central şi est europene. Atenţia este îndreptată către funcţia socială a memoriei, către mecanismele complexe prin care ceea ce am trăit se reflectă în ceea ce suntem sau vrem să devenim.

"La 25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestuia rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, unii aduc în discuţie aşa-numitele „binefaceri” ale dictaturii proletariatului. Memoria comunismului este în continuare pulverizată, nostalgicii afirmându-se cu putere în spaţiul public, aşa cum fosta nomenclatură de partid şi de stat este deosebit de activă prin urmaşii de a doua generaţie. Martorii crimelor comunismului dispar cu o viteză mai mare decât se instituie locuri memoriale şi muzee sau se scriu manuale", mai notează organizatorii.

"1989: 25 DE ANI DE LIBERTATE „Lecţii” ale trecutului, temeri pentru viitor"

Şi Academia Română a dedicat zilele de joi şi vineri celebrării căderii comunismului. Institutul Naţional pentru Studierea Totalitarismului găzduieşte în perioada 20 - 21 noiembrie conferinţa "1989: 25 DE ANI DE LIBERTATE „Lecţii” ale trecutului, temeri pentru viitor". Scopul evenimentului ştiinţific este de a aniversa trecerea unui sfert de veac de la căderea regimului comunist, aducând în atenţia comunităţii academice din România aspecte esenţiale din istoria regimului totalitar. Pintre subiectele dezbătute în cadrul Conferinţei se află: rolul disidenţei în pregătirea colapsului regimului comunist, implicarea Securităţii şi Miliţiei în Revoluţia din decembrie 1989, controverse ale Revoluţiei şi consecinţele politice ale schimbării de sistem din 1989. Conferinţa este deschisă publicului.