Bruxelles: A început summit-ul UE, dedicat combaterii evaziunii fiscale

Dedicat în principal combaterii evaziunii fiscale summit-ul UE a început miercuri, la Bruxelles, existând presiuni intense asupra Austriei şi Luxemburgului, ultimele bastioane de rezistenţă privind anularea secretului bancar.

Anterior acestui eveniment, premierii celor două ţări au reamintit că sunt favorabili renunţării la secretul bancar cu condiţia lansării negocierilor cu state terţe, inclusiv cu Elveţia.

Convingerea Austriei şi Luxemburgului să accepte un acord privind schimbul automat de informaţii în domeniul bancar, reprezintă miza summit-ului, iar prevederile sunt incluse deja într-o lege europeană datând din 2003, dar cele două state beneficiază de derogări.

"Până la sfârşitul anului, cred că am putea avea un schimb automat de informaţii dacă vor fi instituite reguli suplimentare cu state terţe precum Elveţia", a precizat recent cancelarul austriac Werner Faymann.

Premierul Victor Ponta participă miercuri la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles

În agenda vizitei premierului la Bruxelles figurează şi o întrevedere cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

La finalul discuţiilor cu Consiliului European, şeful Guvernului va susţine o conferinţă de presă.

Mandatul premierului cuprinde subiecte vizând aproprierea politicii României privind energiile regenerabile la media europeană, implicit "costuri acceptabile", interconectarea energetică regională şi protecţia consumatorului vulnerabil.

"Avem câteva obiective: primul este de a integra România şi de a alinia politica României în domeniul energiilor regenerabile la media europeană şi aici decizia noastră este de a susţine în continuare energia verde, însă păstrând un echilibru, cu sustenabilitate economică. Mai pe româneşte - vrem energie regenerabilă, dar vrem să ţinem costurile pentru industrie şi pentru populaţie în limitele acceptabile, pentru că altfel degeaba avem energie verde, dar nu are cine să o mai consume", a explicat Victor Ponta marţi.

Şeful Guvernului a mai arătat că România este unul dintre principalii beneficiari ai protecţiei consumatorilor vulnerabili.

"România are o parte mai importantă a populaţiei cu venituri reduse, care are nevoie în continuare de politici, aşa cum de altfel am şi adoptat, de sprijinire a celor cu venituri foarte mici, unde creşterea preţului la energie este greu de suportat", a spus el.

Un alt subiect vizează capacitatea de a exploata în viitor surse de gaze şi de petrol care să asigure independenţa energetică a ţării pe termen mediu şi lung.

"Acum avem producţie importantă internă, însă aceasta, pe măsură ce trece timpul, se va reduce şi atunci avem nevoie de gaze, ca să importăm cât mai puţin", a adăugat premierul.

El s-a referit şi la politica României de interconectare regională, şi anume la conexiunea cu Republica Moldova şi cu alte state din jur.

"România este deja şi poate fi în anii următori un producător important de energie, dar dacă o producem şi n-avem cum să o transportăm mai departe, degeaba o producem şi aici e nevoie de investiţii. Nabucco e unul dintre proiecte, celălalt proiect este cu cablul de transport din Marea Neagră spre Turcia. Sunt câteva proiecte de care avem absolută nevoie, pentru că altfel o să producem energie şi n-o să avem ce să facem cu ea", a susţinut Victor Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat pe 15 mai, în baza unui mandat pe care urma sa-l aprobe, că a decis ca premierul Victor Ponta să participe la Consiliul European din 22 mai.

Guvernul a făcut marţi public faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ponta ca urmare a participării sale la Consiliul European de vară care a avut loc la Bruxelles în zilele de 28 şi 29 iunie 2012.

Curtea Constituţională a decis vara trecută că, în calitate de şef al statului, cel care participă la reuniunile Consiliului European este preşedintele României, dar că el poate delega această atribuţie în mod expres primului-ministru. AGERPRES