Bombele cu dispersie interzise, dar nu de toate tarile

Cicatricile fizice pe care Rom Vet le are pe picior nu vor disparea, dar cele psihologice pot fi mai aproape de vindecare, dupa ce armele care au lasat-o infirma au devenit obiectul unei interdictii internationale duminica. Vet si-a pierdut piciorul drept in timp ce isi muncea pamantul din apropierea casei din Kratie, estul Cambogiei, atunci cand a calcat pe o bomba cu dispersie.

Conventia privind munitiile cu dispersie (CCM) a intrat in vigoare duminica, cu toate acestea, conventia a fost ratificata doar de o treime din tarile semnatare.

In temeiul Conventiei, tarilor semnatare le este interzis sa fabrice, foloseasca si stocheze munitii cu dispersie. Pactul a fost negociat la Dublin, in mai 2008. Pana in prezent 107 tari au semnat tratatul, dar numai 38 l-au ratificat.

Bombele cu dispersie, arme care contin sute de munitii mai mici ce se raspandesc pe o suprafata mare atunci cand sunt detonate, sunt folosite de catre fortele militare impotriva infanteriei ca explozivi "anti-personal".

Munitiile sunt extrem de controversate, deoarece la detonare se intind pe o suprafata mare si nu pot face distinctia intre tintele militare si cele civile. Bombele care nu reusesc sa explodeze atunci cand ating pamantul, actioneaza ca mine de teren, care cauzeaza un numar mare de victime civile, in conformitate cu CCM, care duce o campanie impotriva utilizarii bombelor cu dispersie si a altor dispozitive similare.

Unele tari care detin stocuri mari de arme nu au semnat tratatul: Statele Unite, Rusia, China, Israel, India si Pakistan.

Washingtonul a insistat asupra faptului ca munitiile cu dispersie sunt arme legitime. Cu toate acestea, in iulie 2008, Statele Unite ale Americii au anuntat ca pana la sfarsitul anului 2018 nu vor mai utiliza munitie cu dispersie, care a avut o rata de esec mai mare de 1 la suta.

Conventia stabileste angajamente importante privind acordarea de asistenta victimelor pentru a curata zonele contaminate cu bombe in termen de 10 de ani, si pentru a distruge stocurile in termen de opt ani, potrivit ONG-ului "Landmine Action".

Resturile de munitie neexplodata (UXO) au dus la contaminarea severa a pamantului in intreaga lume, inclusiv in Orientul Mijlociu, Europa de Sud-Est, Caucaz, Cornul Africii, Africa Centrala si tarile din Asia-Pacific.

Deseori UXO sunt declansate atunci cand oamenii le manipuleaza, fie prin mutarea acestora in cadrul activitatilor agricole, sau atunci cand copiii mici se joaca cu ele din curiozitate. World Education a raportat ca aproape jumatate din toate victimele UXO sunt copii.

Operatiunile de curatare sunt inca in curs de desfasurare in Laos, dupa mai bine de 30 de ani de la terminarea razboiului "secret" care potrivit ONU a lasat in urma 75 milioane bombe cu dispersie neexplodate in intreaga tara.

"Acest nou instrument este un avantaj major pentru dezarmarea globala si programele umanitare", a declarat Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon. "[El] ne va ajuta pentru a contracara insecuritatea pe scara larga si suferintele cauzate de aceste arme teribile, in special in randul civililor si al copiilor."

Ban Ki-moon a invitat toate statele membre sa sprijine reuniunea din noiembrie, si sa ia parte la aceasta, in timp ce a indemnat natiunile care nu au facut-o, sa adere la tratat "facand acest lucru fara intarziere".

"Natiunile care raman in afara acestui tratat lipsesc de la cel mai mare progres in domeniul dezarmarii din ultimul deceniu", a afirmat Human Rights Watch intr-o declaratie.