BIOGRAFIE: Antonis Samaras, un politician renegat ce ar putea deveni noul lider al Greciei

Antonis Samaras a fost acuzat că este renegat şi prea încăpăţânat, dar pentru apropiaţii liderului partidului conservator Noua Democraţie, un lucru este clar: este un om care îşi respectă principiile cu orice preţ.

Liderul conservator în vârstă de 60 de ani conduce în sondaje, fiind creditat cu între 21,9% şi 25,5% din intenţiile de vot. Ceea ce nu va fi, însă, suficient pentru a putea conduce singur Grecia, ţară ce se confruntă cu o criză a datoriilor şi care a reuşit să se menţină pe linia de plutire în ultimii ani numai cu ajutorul pachetelor internaţionale de salvare.

Opozant înverşunat al primului pachet de creditare primit de Grecia în 2010, Samaras şi-a înfuriat în cele din urmă partenerii din Uniunea Europeană când a votat împotriva acordului, avertizând că nu va funcţiona. El a explicat că nu are altă alegere decât să semneze pentru al doilea pachet, pentru că acesta presupunea şi anularea a peste 50% din datoriile elene deţinute de creditorii privaţi.

Încăpăţânarea a fost o constantă în cariera politică a lui Samaras. Atunci când a fost ministru de externe, la începutul anilor '90, el a lansat o dezbatere fără sfârşit cu vecinul din nord al Greciei, privind dreptul folosirii numelui Macedonia. Iar atunci când a observat că liderii partidului Noua Democraţie, aflat la guvernare atunci, începeau să se distanţeze de poziţia sa, Samaras a provocat prăbuşirea guvernului, în 1993, şi a pus bazele unui nou partid.

"Atunci când a demisionat, nici măcar familiei sale nu îi venea să creadă şi l-a implorat să se mai gândească, pentru că urma să devină noul premier - dar nu l-au putut convinge", povesteşte Lia Daniolou, o colegă şi prietenă a lui Samaras din copilărie.

Calificat drept renegat, el a dispărut, pur şi simplu, de pe scena politică timp de peste 11 ani, până când a fost numit ministru al culturii. După înfrângerea conservatorilor în alegerile din 2009, el a preluat conducerea partidului.

În timpul petrecut la Ministerul Culturii, Samaras a reuşit să sfideze toate previziunile şi să deschidă noul muzeu Acropole la timp. Taxa iniţială de intrare a fost de numai 1 euro, cât un bilet de autobuz, după care a fost crescută la 5 euro.

"Când a preluat postul de ministru al culturii, a făcut incredibilul - a promis că muzeul va fi gata până la o anumită dată şi a respectat termenul", spune Daniolou. "El a sunat personal fermieri de la Messinia, prefectura tatălui său, şi a aranjat să fie transportaţi măslini la Atena şi plantaţi peste noapte", adaugă ea.

Potrivit lui Daniolou, Samaras s-a ocupat personal inclusiv de detaliile cafenelei de la muzeu, aranjând să aibă un meniu convenabil ca preţ.

Economistul a promis în campanie să remedieze nedreptăţile provocate de măsurile de austeritate impuse din 2010 până în prezent. Printre acestea se numără, din punctul său de vedere, reducerea pensiilor şi salariilor şi creşterea taxelor.

Printre obiectivele sale se numără revigorarea economiei prin scăderea taxelor şi a pierderilor, respectând în acelaşi timp programul convenit cu UE şi FMI, ce prevede reducerea deficitului şi datoriei suverane. În acest scop, el pledează pentru privatizarea căilor ferate şi a transportului în comun.

El a subliniat în repetate rânduri că creşterile de taxe cerute de creditorii internaţionali nu fac decât să accentueze recesiunea.

Samaras a mai promis că va reduce impozitele pe afaceri de la 25% la 15%.

El a avertizat, însă, că nu va putea impune aceste reforme, dacă va trebui să împartă puterea cu socialiştii.

Samaras este căsătorit şi are doi copii.