Big Brother revine. Legea Securităţii Cibernetice, pe finalul circuitului de avizare
alte articole
Controversata lege a securităţii cibernetice este cu un pas mai aproape de materializare. Ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, a anunţat miercuri că actul normativ se află la avizare la Ministerul Justiţiei, acesta fiind ultimul aviz necesar ca proiectul să meargă la CSAT pentru avizare, iar ulterior să fie aprobat în Guvern şi să intre în circuitul parlamentar.
"Suntem pe finalul circuitului de avizare cu legea securităţii cibernetice. Azi (miercuri n.r.) sper să avem ultimul aviz necesar, de la Ministerul Justiţiei, apoi să meargă la avizare la CSAT şi să se aprobe în Guvern în perioada următoare. Apoi merge în Parlament pentru a fi aprobată această Lege de care avem foarte mare nevoie", a explicat Marius Bostan, citat de Agerpres, în cadrul conferinţei de prezentare a raportului de activitate al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică — CERT- RO.
Vorbind despre această lege extrem de criticată de societatea civilă şi declarată neconstituţională de CCR, ministrul a afirmat că actul normativ este absolut necesar având în vedere faptul că Internetul nu are graniţe, iar atacurile cibernetice au devenit tot mai sofisticate.
"Anticipăm, după informaţiile existente, atacuri cu un ridicat nivel de complexitate în perioada următoare de timp", a subliniat ministrul Comunicaţiilor, susţinând că noua lege "va crea un cadru de responsabilitate pentru toţi utilizatorii, astfel încât atacurile să poată fi prevenite, sau efectele acestora să fie minimizate, dar în mod special pentru instituţiile statului."
Reamintim că de câteva luni, noul ministru al Comunicaţiilor, Marius- Raul Bostan, organizează consultări publice şi dezbateri (altminteri criticate de societatea civilă) la Parlament pentru a împinge o nouă lege "Big Brother", lege care, potrivit Ministerului, ar avea drept scop protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Problema care se ridică, însă, este că cetăţenii, teoretic beneficiari ai acestei legi, o privesc nu ca pe pe o măsură venită în sprijinul lor ci dimpotrivă, ca pe o intruziune în viaţa lor privată. Legile de tip Bog Brother s-au lovit de critici dure din partea societăţii civile, multe persoane şi organizaţii considerând că prin acestea se urmăreşte practic anularea dreptului românilor la anonimitate şi intimitate în timp ce serviciile ar controla, din umbră, tot.
Astfel, în cadrul acestei legi se vorbeşte despre un Sistem Naţional de Securitate Cibernetică, entitate care va fi coordonată de opacul CSAT, în timp ce Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (entitate ce ţine de SRI) devine "autoritate competentă pentru coordonarea activităţilor în domeniul securităţii cibernetice a infrastructurilor cibernetice".
Recomandăm şi: NSA-ul românesc la orizont. Legea Securităţii Cibernetice - noua abureală a serviciilor - II
Ori, în motivarea deciziei prin care CCR a declarat neconstituţională Legea Securităţii Cibernetice, judecătorii au apreciat că CNSC nu îndeplineşte condiţiile cu privire la garanţiile necesare respectării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei. Cu toate acestea, ca în multe alte ocazii (potrivit lui Zegrean, peste 14.000 de legi nu au fost puse în acord cu deciziile Curţii Constituţionale), politicul a închis ochii la concluziile Curţii.
Aşadar, deşi decizia CCR este clară în ceea ce priveşte CNSC, în noul proiect al Legii Securităţii Cibernetice, publicat pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor, între instituţiile responsabile de asigurarea securităţii cibernetice apare menţionată, la art. 9, Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, desemnat autoritate competentă pentru coordonarea activităţilor în domeniul securităţii cibernetice organizate şi desfăşurate la nivelul infrastructurilor cibernetice de interes naţional.
