Monica Macovei: "Trebuie să existe o evidenţă mai strictă a cartelelor preplătite"

În contextul în care Guvernul pregăteşte o nouă lege vizând vânzarea acestor cartele doar pe bază de act de identitate iar SRI susţine şi el că zone unde acţionează ISIS au fost folosite cartelele prepay româneşti, europarlamentarul Macovei susţine şi ea, la rândul său, că trebuie să existe o evidenţă mai strictă a cartelelor preplătite.

„Putem să discutăm dacă trebuie să existe o evidenţă mai strictă a cartelelor preplătite. Categoric, trebuie să existe! Dacă se găsesc mijloace, aşa cum spune Curtea Constituţională de protejare a datelor personale, de ce nu? Dacă nouă ne protejează datele firmele de telefonie mobilă care vând telefonul cu abonament, la fel de bine pot proteja datele personale de pe cartea de identitate şi în cazul celor care cumpără cartele preplătite”, a declarat europarlamentarul pentru B1 TV.

Macovei a argumentat că în majoritatea statelor din Uniunea Europeană cartelele preplătite nu pot fi cumpărate decât prezentând un act de identitate şi a mai susţinut că este posibil ca unele cartele prepay din România să fi fost folosite în atentatele teroriste din Europa.

”Pot fi folosite de persoane care practică terorismul şi care comunică fără a fi identificate. Din câte am înţeles tehnic, practic cumpără cantităţi şi folosesc o singură dată o cartelă cu un telefon, apoi le aruncă”, a declarat Macovei.

Reamintim că Serviciul Român de Informaţii (SRI) a confirmat luni, la solicitarea digi24.ro, că în mai multe zone de conflict sunt folosite cartele prepay româneşti. În răspunsul trimis televiziunii citate, ofiţerii SRI au precizat că din datele strânse până în acest moment, inclusiv de la partenerii externi, rezultă că în mai multe zone de conflict, inclusiv în Siria şi Irak, ţări în care este activă organizaţia Statul Islamic, sunt folosite cartele telefonice româneşti.

Informaţiile au fost oferite de SRI în contextul în care Guvernul se pregăteşte să scoată o nouă lege care să nu mai permită vânzarea cartelelor telefonice pre-pay fără prezentarea unui act de identitate. Duminică, însuşi premierul Cioloş a "atras atenţia" asupra necesităţii unui control mai bun al vânzării cartelelor prepay, afirmând că România e una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană care vinde încă cartele prepay fără un control de identitate iar „serviciile cer mai multe instrumente care să le permită să monitorizeze atent situaţia” şi „se plâng de cartelele pre-pay”.

Mai amintim că legea cartelelor prepay a fost adoptată în procedură de urgenţă de ambele camere ale Parlamentului şi a stârnit valuri de critici în rândurile societăţii civile. În faţa sediului SRI au avut loc proteste împotriva acestei legi şi o serie de organizaţii neguvernamentale i-au cerut preşedintelui de la vremea respectivă (Traian Băsescu) să sesizeze Curtea Constituţională a României cu privire la neconstituţionalitatea actului normativ.

În septembrie 2014 legea a fost respinsă de CCR, în urma unei sesizări făcute în iulie de avocatul poporului, Victor Ciorbea.

CCR a admis, cu majoritate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice este neconstituţională, în ansamblul ei.

În noul context creat de atentatele de la Bruxelles, Guvernul anunţă însă ca şi-a propus să elimine din legea respinsă de CCR prevederile declarate neconstituţionale şi să scoată o lege aşa-zis curată aşa cum, teoretic, s-a procedat cu legea securităţii cibernetice. Reamintim însă că varianta reşapată a legii securităţii cibernetice - proiect mediat de Klaus Iohannis - a fost considerată însă mult mai intruzivă decât versiunea respinsă în ianuarie de CCR. Totodată, mai multe ONG-uri implicate în apărarea liberaţilor civile şi-au exprimat public nemulţumirea faţă de faptul că Ministerul Comunicaţiilor şi Societatea Informaţională (MCSI) nu şi-a onorat obligaţiile asumate în cadrul dezbaterilor pe legea securităţii cibernetice, o lege cu miză deosebit de mare pentru societatea civilă.