Belgia a reclamat Germania la CE pentru salariile mici oferite muncitorilor români şi bulgari, UE a deschis o investigaţie

Belgia a depus recent o plângere la Comisia Europeană, în care a reclamat că salariile mici plătite muncitorilor români şi bulgari de unele firme germane subminează normele UE în domeniul concurenţei, iar UE a demarat o investigaţie, relevă BBC News.

Susţinând că "mini-job-urile" din Germania reprezintă de fapt un "dumping social", guvernul belgian s-a plâns recent în scris la Executivul UE.

Mulţi imigranţi din Europa de Est - în special români şi bulgari - sunt angajaţi de firmele de prelucrare a cărnii, iar unii muncitori primesc doar 3-4 euro pe oră şi protecţie socială zero, susţine postul de radio britanic.

Plângerea Belgiei a avut loc după ce reprezentanţi ai abatoarelor belgiene au ridicat această problemă, precizând că firmele concurente cu salarii mici din Germania pun în pericol supravieţuirea lor.

Aproximativ 7,5 milioane de persoane lucrează în regim de "mini-job", câştigând până la 450 de euro pe lună, fără a plăti taxe sau a contribui la orice sistem de pensii, conform Comisiei.

Belgia anunţase încă din martie că va face plângere împotriva Germaniei

Belgia a anunţat în martie 2013 căva înainta o plângere împotriva Germaniei la Comisia Europeană în privinţa aşa-numitului dumping salarial practicat prin angajarea muncitorilor bulgari şi români, relatează ziarul belgian Le Soir, preluat de agenţia bulgară Focus.

Publicaţia belgiană informează că firmele germane angajează cetăţeni din Europa de Est, cei mai mulţi din Bulgaria şi România, pe care îi plătesc cu o medie de 3-5 euro pe oră. Imigranţii trebuie să lucreze, de asemenea, şi în timpul nopţii, fără a beneficia de asigurări sociale sau de sănătate, adaugă sursa citată.”Acest lucru nu se poate întâmpla în China, însă este posibil la uşa Belgiei, în mijlocul Europei”, comentează publicaţia.

Plângerea va fi înaintată de miniştrii belgieni ai economiei, Johan Vande Lanotte, şi muncii, Monica De Coninck.

Belgia protestează împotriva condiţiilor de angajare a lucrătorilor din ţările est-europene în unităţile germane de procesare a cărnii. Decizia de a depune plângere la Comisia European a fost făcută în urma sesizărilor companiilor belgiene de procesare a cărnii.

Vicepremierul Vande Lanotte a explicat că multe companii belgiene din sectorul procesării cărnii au fost nevoite să se mute în Germania pentru a supravieţui pe această piaţă competitivă. El a adăugat că în prezent companiile belgiene tranşează animalele în patru bucăţi şi apoi exportă aceste bucăţi în Germania, unde lucrători cu salarii extrem de mici finalizează operaţiunile de procesare a cărnii, potrivit pesurse.ro.

Germania se aşteaptă la cel mult 180.000 de muncitori români şi bulgari pe an

Odată cu ridicarea, din 2014, a restricţiilor pe piaţa muncii pentru România şi Bulgaria, agenţia germană pentru ocuparea forţei de muncă – Bundesagentur für Arbeit – aşteaptă între 100.000 şi 180.000 de lucrători români şi bulgari în fiecare an, în general calificaţi.

Potrivit şefului instituţiei, Frank-Jürgen Weise, temerile legate de venirea imigranţilor săraci sau a muncii la negru nu vor predomina pe piaţa forţei de muncă germană, care are la dispoziţie mijloacele pentru a le combate efectele, transmite publicaţia Die Rheinische Post.

Estimările prezentate de oficialul german aparţin Institutului pentru cercetarea pieţei forţei de muncă. Weise considerăcă, deşi există temeri cu privire la sosirea imigranţilor săraci din România şi Bulgaria, care să ajungă să profite de sistemul german de asigurări sociale sau să muncească la negru, astfel de chestiuni nu predomină pe piaţa forţei de muncă. “Există suficiente posibilităţi să se abordeze aceste chestiuni. Temeri similare au apărut în 2011, când s-au ridicat restricţiile pentru cetăţeni veniţi din Polonia, de exemplu. Şi aceste temeri nu s-au confirmat”, a precizat Frank-Jürgen Weise.

Şeful biroului german pentru ocuparea forţei de muncă a detaliat şi că, din 2011, când s-au ridicat restricţiile pe piaţa europeană a forţei de muncă pentru cetăţeni proveniţi din cele zece ţări integrate în 2004, Germania a primit aproximativ 100.000 de angajaţi străini în fiecare an, în special din Polonia, Ungaria sau ţările baltice. “Sunt în cea mai mare parte foarte bine pregătiţi. Asta se vede şi cu datele comparate cu aprilie 2011: acum, mai multe persoane contribuie la serviciile de asigurări sociale, şi sunt mai puţini cei care au slujbe cu normă redusă. Majoritatea lucrează în comerţ, dar şi în vânzări, gastronomie sau sănătate şi servicii sociale”, a mai spus el.

Frank-Jürgen Weise s-a referit, în interviul menţionat, şi la faptul că, pe fondul crizei din alte state membre ale zonei euro, în Germania au venit tot mai mulţi lucrători din Spania, Italia, Portugalia sau Grecia. Astfel, 462.000 de emigranţi din aceste state au venit în Germania anul trecut, cu aproape 8% mai mulţi decât în 2011.

Percepţii inversate: Germanii se cred donatori generoşi trataţi cu ingratitudine, străinii le răspund cu simboluri naziste

În Germania, cetăţenii se simt nedreptăţiţi şi îşi percep ţara ca un donator generos care oferă bani cash câştigaţi prin muncă grea unor populaţii care şi-au lăsat finanţele să se ruineze.

Contribuabilii germani donează pentru a-i ajuta pe cei mai puţin harnici decât ei şi ce primesc în schimb? Nimic altceva decât ingratitudine şi insulte, consideră unii germani, potrivit BBC.

În afara Germaniei, percepţiile sunt inversate. În loc de recunoştinţă pentru darurile lor, germanii simt răceala ingratitudinii pentru condiţionalităţile impuse, sau înfierbântarea insultei. Cotidianul spaniol El Pais a publicat, iar ulterior şi-a cerut scuze, un articol în care a relatat că cancelarul conservator Angela Merkel 'a declarat ca Hitler război restului continentului'.

Protestele anti-austeritate la sud de Alpi sunt însoţite de obicei cu pancarte pe care se află svastici şi imagini ale politicienilor germani cu mustaţă ca Hitler.

În Marea Britanie, ziarul Daily Mail a vorbit despre modul în care au fost gestionate evenimentele din Cipru drept 'unul dintre cele mai urâte şi mai imorale acte politice din timpurile moderne'. A asemănat Germania cu un criminal de rând, din cauza modului în care au fost vizate iniţial depozitele deponenţilor. 'Oamenii care jefuiesc bătrânele în stradă, sau iau cu asalt maşinile blindate cu bani sunt etichetaţi drept hoţi', a scris ziarul.

Daily Telegraph a făcut aluzie la un nou imperiu german. Modul în care s-a ocupat Germania de criza din Cipru a fost 'tonul autentic al unei puteri imperiale. Astăzi puterea este Germania. Am auzit destule minciuni, le spun germanii cu trufie ciprioţilor, acum să tăceţi şi să faceţi ce vă spunem''.

Cum privesc lucrurile germanii? Uneori sunt şocaţi şi au obiecţii puternice faţă de folosirea simbolurilor naziste - afişarea lor, atât zvastica cât şi salutul nazist, este ilegală în Germania. Atunci când BBC a vorbit cu germani la Poarta Brandenburg, unde se adună turişti din întreaga Germanie, mulţi au spus că au fost foarte supăraţi când au văzut poze cu astfel de simboluri pe străzile din Nicosia, Madrid sau Atena.

Sentimentul dureros resimţit este universal. Jan Schaefer, editorul economic al ziarului Bild, cel mai popular din Germania, a declarat pentru BBC că imaginile care compară Germania cu statul nazist sunt jignitoare. 'Dacă te întorci înapoi cu 70 ani pentru a rezolva o problemă de astăzi, nu poţi face asta. Pentru mine şi pentru familia mea este o prostie', a declarat el.

Naţionaliştii greci spun că Germania dictează politica ţării lor şi a Ciprului. Dar potrivit lui Schaefer, această opinie ar putea înăspri poziţia Germaniei împotriva unor fonduri de salvare suplimentare din cauza ingratitudinii manifestate faţă de cele anterioare. ''Cu cât o compară mai mult protestatarii pe dna Merkel cu Adolf Hitler, cu atât mai multe persoane se vor înfuria şi spune: 'Colectăm impozite în creştere aici, în Germania, pentru salvarea altor ţări, aşa că de ce sunteţi supăraţi pe noi şi îl comparaţi pe cancelarul nostru cu Adolf Hitler? ' ', a relevat Schaefer.

Pentru moment, acest sentiment de nedreptate este incipient şi apare atunci când vorbeşti cu germanii de rând. Unii politicieni manifestă un disconfort faţă de reacţie. Ministrul de externe Guido Westerwelle a declarat după convenirea acordului asupra Ciprului ca ar fi putut fi tratat diferit. El s-a plâns de 'sloganurile stridente din arena publică şi mass-media care au fost de multe ori nedrepte şi jignitoare'.

O parte din dificultatea Germaniei vine din aceea că este un an electoral, ceea ce înseamnă că niciun politician nu vrea să apară permisiv atunci când vine vorba de a da din banii contribuabililor, care sunt şi alegători. Atunci când ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, s-a adresat la televiziune unui public intern, a sunat mai bine acasă decât în străinătate compararea celor care se plâng de Germania cu nişte copii care nu se descurcă foarte bine la examene: 'E ca la şcoală atunci când obţii note mai bune iar cei care întâmpină dificultăţi devin un pic geloşi', a spus el.

În mod similar, atunci când cancelarul Merkel a declarat la o reuniune a parlamentarilor din partidul ei, CDU, că modelul de afaceri al Ciprului a fost rupt, afirmaţia a sunat bine în întâlnirea privată, dar rău dincolo de graniţele Germaniei, inclusiv în Luxemburg, unde ministrul de externe a acuzat Germania de 'luptă pentru hegemonie'.

Unii germani sunt conştienţi de pericolul ca ţara să fie detestată în contextul în care puterea sa economică creşte. 'Mare atenţie', a scris Sueddeutsche Zeitung. 'Dacă ţara continuă să fie atât de rece văzută va plăti un preţ politic incomensurabil', a notat ziarul.

Duritatea aduce însă dividende în interiorul Germaniei, chiar dacă îşi are preţul ei în afara ei. Germanii rămân ataşaţi de euro în proporţie de doi la unu, potrivit majorităţii sondajelor. Există o nostalgie pentru marca germană, dar nu şi o majoritate în favoarea revenirii la aceasta.

Chiar şi liderii unui nou partid eurosceptic recunosc acest lucru. Bernd Lucke, profesor de economie din Hamburg, care a fondat ''Alternative fuer Deutschland'', crede că aproximativ 25% dintre alegători ar vota pentru un partid anti-euro. 'Partidul meu luptă pentru dizolvarea zonei euro', a declarat el pentru BBC. A menţionat ''suspecţii'' uzuali - Italia, Spania, Grecia şi Portugalia -, dar şi Franţa, ca fiind incompatibili cu o monedă unică care include Germania. 'Suntem martorii tot mai multor plăţi transferate sudului Europei şi vom vedea că problemele din aceste ţări nu sunt rezolvate ci agravate şi mai mult', a spus el.