Cum voia Hunter Biden să vândă terenul din jurul Ambasadei SUA din România unui grup care includea o companie chineză

În perioada în care tatăl său, Joseph R. Biden Jr., era vicepreşedinte, Hunter Biden a început să dezvolte relaţii care au dus la o propunere îndrăzneaţă şi anume aceea de a vinde terenul din jurul clădirii Ambasadei Statelor Unite din România către un grup ce includea o companie chineză, potrivit New York Times.

Hunter Biden a fost implicat în propunerea de afacere din mai multe perspective, ceea ce, potrivit documentelor şi declaraţiilor a patru persoane familiarizate cu subiectul, dar neautorizate să vorbească public, el însuşi a recunoscut în privat unui asociat că reprezenta un impas etic.

Chiar şi după ani de investigaţii şi după ce procurorii federali au sugerat că activitatea lui Biden în România l-ar fi făcut vulnerabil la o acuzaţie de lobby străin, întreaga poveste a eforturilor sale de acolo nu a fost spusă până acum. Detaliile anterior neraportate exemplifică modul în care urmărirea de către Biden a unor afaceri externe profitabile se înscria în industria mai amplă a influenţei externe şi complica diplomaţia americană.

Afacerea pe care o urmărea lăsa deschisă posibilitatea ca partea chineză să fi ajuns să deţină o cotă de proprietate într-un activ critic – terenul din jurul ambasadei din Bucureşti, şi posibil chiar terenul pe care se afla ambasada. Această posibilitate l-a îngrijorat pe unul dintre foştii săi parteneri, care a încercat la acel moment să evite un asemenea rezultat, în timp ce un alt partener a negat ulterior că o astfel de opţiune ar fi fost vreodată luată în calcul.

Capitolul se înscrie într-un tipar bine cunoscut, folosit de interese străine cu resurse financiare considerabile pentru a căuta favoruri la Washington prin curtarea americanilor cu conexiuni politice, inclusiv a membrilor familiilor prezidenţiale, precum fiii adulţi ai preşedintelui Trump sau fiul şi fratele fostului preşedinte Jimmy Carter.

Afacerea lui Hunter Biden în România a început pe vremea când tatăl său era vicepreşedinte, însă tranzacţia imobiliară nu a prins contur decât după ce Biden senior a părăsit funcţia. Unele dintre afacerile externe ale lui Hunter Biden au atras o atenţie largă atunci când tatăl său a candidat la preşedinţie în 2020 şi au devenit o problemă politică şi juridică majoră în timpul preşedinţiei lui Biden, deşi implicarea din România rămâne relativ necunoscută.

Hunter Biden avea roluri duble în această întreprindere.

Primul era cel de om de afaceri. El şi partenerii săi, inclusiv fratele mai mic al tatălui său, James Biden, deţineau participaţii într-un proiect menit să co-deţină proprietăţi dezvoltate şi terenuri neconstruite din jurul ambasadei din Bucureşti. Alături de ei se afla bogatul dezvoltator român care construise zona şi o companie chineză influentă, legată de stat, pe care Hunter Biden o curta.

Celălalt rol era cel de consilier juridic. În timp ce aceste negocieri erau în curs, Biden lucra separat ca avocat şi consilier pentru acelaşi dezvoltator român, Gabriel Popoviciu. Echipa sa juridică încerca să blocheze un dosar de corupţie din România legat de achiziţia terenului cu ani în urmă.

„Se pare că avem un interes din toate unghiurile posibile”, i-a scris Biden unuia dintre partenerii săi într-un mesaj WhatsApp din mai 2017.

În acel schimb de mesaje, Biden a recunoscut că probabil nu putea continua ca avocat al lui Popoviciu „dacă fac parte din grupul cumpărător”.

Cele două roluri, a scris el, „ar trebui să fie cât mai separate şi distanţate posibil pentru a evita aparenţa unui conflict clar, ceea ce nu este ceva de tratat uşor ca avocat”.

Afacerea externă a lui Hunter Biden a avut loc în mare parte în perioada în care acesta se prăbuşea sub dependenţă şi comportamente autodistructive, care i-au agravat problemele familiale şi financiare, în contextul durerii provocate de boala şi moartea fratelui său mai mare, Beau.

Relatarea despre propunerea din România se bazează pe sute de pagini de documente de afaceri, scrisori, e-mailuri şi mesaje text obţinute prin cereri de acces la informaţii publice, transmise anchetatorilor din Congres şi executiv sau recuperate dintr-un set de fişiere legate de laptopul abandonat al lui Biden, precum şi pe interviuri şi transcrieri de mărturii.

Afacerea cu terenul s-a prăbuşit în 2017, înainte ca partea chineză să investească vreun ban, în contextul unei lupte aprinse pentru control între partenerii lui Biden, în timpul căreia el protesta într-un mesaj WhatsApp: „Eu sunt singurul care pune în joc întreaga moştenire a familiei”.

Eforturile lui Biden au avut loc parţial în timp ce tatăl său îi îndemna pe români să elimine nepotismul şi corupţia din ţară.

Nu există dovezi că tatăl lui Hunter ar fi fost implicat în aceste afaceri, deşi fiul său l-a prezentat directorilor companiei chineze CEFC China Energy, aparent pentru a-i impresiona.

O purtătoare de cuvânt a fostului preşedinte a refuzat să comenteze. Hunter Biden, James Biden, Popoviciu şi avocaţii lor nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Un avocat al lui Hunter Biden declarase anterior că clientul sau nu a discutat niciodată cu tatăl său nimic legat de România.

Cu toate acestea, oficialii guvernului american erau alarmaţi de potenţialele conflicte de interese între portofoliul vicepreşedintelui şi afacerile lui Hunter Biden.

Activitatea a devenit o vulnerabilitate politică atunci când tatăl său a început, în aprilie 2019, campania prezidenţială de succes.

Până atunci, afacerile internaţionale ale lui Hunter si James Biden se încheiaseră în mare parte.

CEFC intrase sub investigaţie în Statele Unite şi China şi se orientase spre cultivarea cercului lui Trump. Departamentul de Justiţie ancheta afacerile externe ale lui Hunter Biden.

Subiectul a urmărit familia Biden pe tot parcursul preşedinţiei celui mai în vârstă Biden. Apoi, când se pregătea să părăsească funcţia, în decembrie 2024, preşedintele şi-a graţiat fiul pentru condamnările legate de arme şi taxe, precum şi pentru orice infracţiuni pe care le-ar fi putut comite începând din perioada în care a început să caute afaceri externe, inclusiv activitatea sa controversată în consiliul unei companii energetice ucrainene. James Biden şi alţi membri ai familiei au primit, de asemenea, graţieri preventive, deşi nu fuseseră acuzaţi de nicio infracţiune.

Cruciadă împotriva corupţiei

Joe Biden senior se mândrea cu reputaţia sa de om de stat global care condamnă corupţia ca o ameninţare la adresa democraţiei şi îndemna ţările aliate să investigheze oligarhii îmbogăţiţi prin sifonarea activelor statului.

Gabriel Popoviciu era o ţintă a unei iniţiative anticorupţie susţinute de vicepreşedintele Biden. Dezvoltatorul român fusese acuzat în legătură cu achiziţia, în anul 2000, a unei participaţii majoritare la terenuri agricole din nordul Bucureştiului, cumpărate de la o universitate agricolă de stat la un preţ pe care procurorii îl considerau o fracţiune din valoarea reală. El a fost, de asemenea, acuzat că a încercat să mituiască un oficial al agenţiei anticorupţie care investiga cazul.

Popoviciu dezvoltase terenul într-un mare complex de centre comerciale, locuinţe şi birouri. Guvernul american a semnat un contract de închiriere pe termen lung pentru sediul Ambasadei SUA, care cuprinde mai multe clădiri pe aproximativ 4,5 hectare din complex.

În 2014, pe fondul nemulţumirilor tot mai mari din Bucureşti legate de scandalurile de corupţie şi de măsurile de austeritate, vicepreşedintele Biden a călătorit în capitala României.

Într-un discurs adresat oficialilor guvernamentali şi activiştilor civici, el a denunţat corupţia ca fiind „un cancer” şi a avertizat asupra declinului social „atunci când politicienii pot fi cumpăraţi, când tribunalele pot fi manipulate”.

Avertismentele sale aveau greutate, deoarece procurorii din România şi din alte ţări aliate primiseră sprijin şi îndrumare din partea guvernului american.

Hunter Biden, lucrând pentru firma Boies Schiller Flexner, s-a alăturat în 2015 ca avocat pentru a-l ajuta pe Popoviciu să combată acuzaţiile de corupţie. Dezvoltatorul dorea ca Biden şi asociaţii săi să convingă administraţia Obama să exercite presiuni asupra autorităţilor române pentru a retrage cazul, au sugerat ulterior procurorii americani.

În noiembrie 2015, Biden a călătorit la Bucureşti împreună cu un alt avocat de la Boies Schiller pentru a se întâlni cu noul ambasador al SUA în România, Hans Klemm, care fusese numit cu două luni mai devreme. În timpul unei mese la sediul ambasadei, Biden şi colegul său au discutat despre cazul Popoviciu, potrivit a două persoane familiare cu episodul şi unor documente.

Avocaţii lui Popoviciu i-au spus ulterior ambasadorului Klemm că, dacă urmărirea penală ar continua agresiv, acest lucru ar putea complica dreptul de proprietate al dezvoltatorului asupra terenului, ameninţând contractul de închiriere al ambasadei.

Implicarea fiului vicepreşedintelui i s-a părut nepotrivită ambasadorului Klemm, potrivit unei persoane care îi cunoştea gândirea.

Ambasadorul nu a intervenit în favoarea lui Popoviciu, iar procesul a continuat.

Firma Boies Schiller nu a răspuns unei solicitări de comentarii.

O afacere îndoielnică

Propunerea de vânzare a terenului a apărut ca o abordare alternativă pentru a bloca procesul.

Ideea era că autorităţile române ar putea fi mai dispuse să ia în considerare o înţelegere cu Popoviciu dacă acesta şi-ar reduce participaţia la teren şi ar permite guvernului să obţină venituri din aranjament după investiţia CEFC, estimată între 300 şi 500 de milioane de dolari, conform unui document preliminar al termenilor investiţiei.

Documentele descriu mai multe structuri posibile ale tranzacţiei, dar toate versiunile indică faptul că CEFC ar fi deţinut o minoritate semnificativă de până la 47,5% din societatea mixtă rezultată, care ar fi inclus atât proprietăţi dezvoltate, cât şi terenuri neconstruite.

Un prospect trimis prin e-mail lui Hunter si James Biden şi altora de către omul de afaceri britanic James Gilliar, cu care colaboraseră, detalia cum afacerea ar putea „îndulci oferta” pentru români pentru a „facilita această rezolvare.” Acesta prevedea ca guvernul român să păstreze o cotă de 10% din proiect, care ar asigura „un venit anual stabil, pe termen lung, pentru bugetul de stat.”

Cu alte cuvinte: guvernul român ar fi putut beneficia financiar dacă procesul era închis şi tranzacţia se realiza.

Afacerea făcea parte din mai multe proiecte internaţionale pentru care societatea mixtă discuta o posibilă investiţie CEFC. Prospectul îl descria pe Hunter Biden drept „elementul cheie în stabilirea relaţiilor” pentru investiţiile propuse menite să sprijine expansiunea CEFC. La acel moment, extinderea companiei făcea parte din iniţiativa chineză de influenţă economică Centura şi Drumul.

Documentele arată că Biden a fost implicat în discuţiile privind structura societăţii mixte, achiziţia terenului din Bucureşti şi apărarea juridică a lui Popoviciu. În mesaje, Biden, care îşi numea clientul „Gabs”, îl descria pe dezvoltator drept „un om foarte bun, tratat foarte nedrept de un sistem de justiţie românesc suspect”.

Documentele nu arată că Biden ar fi discutat în mod explicit includerea terenului ambasadei şi nici nu specifică faptul că acesta sau alte parcele anume din dezvoltare ar fi fost incluse în afacere. Dar nici nu menţionează excepţii.

Unul dintre partenerii lui Biden, Tony Bobulinski, fost ofiţer naval devenit om de afaceri în California, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de Popoviciu privind posibilitatea ca ambasada să fie implicată în tranzacţie şi a spus că aceasta ar trebui exclusă, potrivit unui asociat al dezvoltatorului.

Gilliar a declarat pentru The Times că planul „nu avea nicio legătură cu Ambasada SUA”, dar nu a contestat documentele pe baza cărora se bazează această relatare. El a apărat în general proiectul, spunând că era modelat după investiţii similare din alte părţi ale Europei şi ca, la acea vreme, investiţiile chineze „erau primite cu braţele deschise şi încurajate în Uniunea Europeană şi în Statele Unite.”

După prăbuşirea societăţii mixte, un tribunal român l-a achitat pe Popoviciu din motive procedurale.

Biden a declarat în faţa comisiilor congresului, controlate de republicani, care investigau afacerile sale externe, că a rupt legăturile cu întreprinderea deoarece Bobulinski „arunca în stânga şi în dreapta numele familiei mele” fără consimţământ.

Bobulinski, în propria sa mărturie, a afirmat că a fost „în mod conştient şi agresiv înşelat” de Hunter si James Biden, acuzându-i că l-au eliminat din afacerile lor cu CEFC.

Prin intermediul companiei unui alt partener, Hunter Biden a primit aproximativ 1 milion de dolari de la Popoviciu, în principal în perioada în care tatăl său era vicepreşedinte, potrivit procurorilor şi documentelor publicate de republicanii din Congres.

Hunter Biden a mai primit milioane suplimentare de la entităţi şi persoane afiliate CEFC.

Plăţile chineze erau destinate, cel puţin parţial, identificării altor oportunităţi de investiţii în infrastructură. Dar înainte ca vreun proiect să se materializeze, CEFC s-a prăbuşit, compania şi conducerea sa intrând sub investigaţie în China şi Statele Unite.

Preşedintele companiei, pe care Hunter Biden i-l prezentase tatălui său după ce acesta părăsise funcţia de vicepreşedinte, a fost reţinut de autorităţile chineze în 2018 şi nu a mai fost văzut de atunci.