Beijingul colonizeaza Birmania

In largul coastei vestice a Birmaniei , pescarii locali sunt indepartati din locurile lor traditionale de pescuit de catre flota de traulere chineze, sustinuta de autoritatile militare birmaneze.
Seful juntei militare birmaneze Gen. Than Shwe primit cu onoruri in Beijing (Feng Li / Getty Images)
James Burke
28.04.2011

Bangkok – in largul coastei vestice a Birmaniei , pescarii locali sunt indepartati din locurile lor traditionale de pescuit de catre flota de traulere chineze, sustinuta de autoritatile militare birmaneze.

Un pescar arakanez, din orasul de coasta Thandwe, a declarat pentru agentia de presa Narinjara, formata din exilati birmanezi, ca mii de nave chinezesti au navalit pe coasta in luna octombrie si ca, de atunci, autoritatile birmaneze au restrictionat drepturile pescarilor din zona. Prioritatea si accesul deschis la mare, spun ei, a fost date flotei chineze si unei firme locale ce are legaturi cu armata birmaneza.

„Este ca si cum marea noastra a devenit o parte din China, oriunde te uiti vezi numai traulere chinezesti care pescuiesc liber, in timp ce noi suntem limitati sa pescuim pe propriul nostru teritoriu”, a declarat un pescar anonim pentru Narinjara.

Siturile agentiilor media birmaneze din exil sunt presarate cu stiri asemanatoare, care prezinta amprenta economica tot mai apasata si influenta politica a Chinei asupra tarii.

In Birmania (renumita Birmania de catre junta militara), atitudinile anti-chinezesti sunt intense, mai ales in nordul tarii, care in ultimii ani a cunoscut un aflux sporit de antreprenori instariti care i-au trecut granita nordica cu provincia Yunnan din sudul Chinei.

„Acesti oameni se deplaseaza in zonele traditional birmaneze sau in orasele si zonele etnice”, a spus Maung Zarni, un academician birmanez de la Scoala Economica din Londra. „Sunt oameni cu bani; sunt oameni care ii pot cumpara pe oficialii locali.”

Activitatile necontrolate ale companiilor miniere conduse de statul chinez – inclusiv cele care dauneaza mediului si cele care forteaza deplasarea comunitatilor – au contribuit la cresterea sentimentului anti-chinezesc in randul populatiei locale.

„Acest lucru a dat nastere nu doar la resentimente, ci a creat o ura masiva si tot mai adanca in societatea birmaneza,” spune Maung.

De asemenea, proiectele energetice la scara larga ce implica companiile chineze conduse de stat au atras condamnarea internationala din partea grupurilor de aparare a drepturilor omului.

David Scott Mathieson, un cercetator experimentat in problema Birmaniei de la Human Rights Watch, a spus ca politicile energetice ale Chinei din Birmania contribuie, fara indoiala, la abuzurile asupra drepturilor omului, fie ca este vorba despre proiectele hidroenergetice de pe raul Irrawaddy sau despre conductele masive de gaz si petrol brut care se construiesc prin Birmania catre sudul Chinei.

„Deseori, proiectele de infrastructura de o asemenea amploare implica abuzuri pe scara larga, de cele mai multe ori pentru ca armata birmaneza trebuie sa le asigure si acest lucru se traduce prin relocari fortate, pe care le putem observa deja in statul Kachin din Birmania, langa santierul barajului, munca fortata si alte abuzuri din partea armatei”, spune Mathieson.

Sprijinul Beijingului

La inceputul acestei luni, o figura proeminenta a Partidului Comunist Chinez, Jia Qinglin, a vizitat capitala Birmaniei, Naypyidaw, pentru a formaliza o serie de tratate cu regimul dominat de armata, inclusiv un imprumut preferential si implicarea Chinei in exploatarea a trei mine de cupru.

De asemenea, din cate se pare, s-a mai discutat si despre problema sigurantei de-a lungul celor 2200 de km de granita chinezo-birmaneza.

Vizita lui Jia a subliniat, de asemenea, sprijinul Beijingului pentru noul asa-numit guvern civil birmanez, pe care criticii l-au descris ca fiind un front pentru junta care a urmat dupa caraghioasele alegeri de anul trecut, din luna noiembrie.

Potrivit Vocii Democratice din Birmania, Jia este cel mai inalt oficial care a vizitat statul dupa scurta vizita a premierului Wen Jiabao, din luna iunie a anului trecut.

Pentru Beijing, o mana libera in tara vecina Birmania, este deosebit de importanta din motive geo-strategice, a spus John Lee, un expert in politica externa de la Centrul pentru Studii Independente din Sydney si Institutul Hudson din Washington D.C.

„Un pasaj comercial prin Birmania permite exporturilor viitoare sa ocoleasca Stramtoarea Malacca, un punct potential de vulnerabilitate pentru China,” a spus Lee.

Impreuna cu conducta de gaz si petrol, se intrevede o legatura feroviara Birmania-China, si companiile chineze au castigat contracte pentru a draga importante rauri din tara pentru a permite o mai buna navigatie.

Birmania este unul dintre cei doi aliati veritabili pe care ii are China, a spus Lee, adaugand ca cel de-al doilea este Coreea de Nord.

„China se simte mult mai bine cand are de-a face cu regimuri autoritare decat cu cele democratice, din moment ce democratiile trebuie cel putin sa pretinda ca sunt libere din punct de vedere politic, ca respecta drepturile omului, statul de drept si transparenta,” spune Lee.

"Este mult mai usor sa folosesti generozitatea economica pentru a castiga guvernele autocrate deoarece este pur si simplu o chestiune de utilizare a diplomatiei dolarului pentru a seduce elitele politice si militare din aceste tari" - John Lee, Institutul Hudson

„Este mult mai usor sa folosesti generozitatea economica pentru a castiga guvernele autocrate deoarece aceasta este pur si simplu o chestiune de utilizare a diplomatiei dolarului pentru a seduce elitele politice si militare din aceste tari”, a adaugat el.

La fel ca alte state proscrise precum Sudan, Coreea de Nord si Zimbabwe, liderii partidului Comunist Chinez de la Beijing i-au sustinut la nivel international pe generalii aflati la conducerea Birmaniei, in special in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite.

In timpul reprimarii violente de catre junta a calugarilor budisti si a demonstrantilor pro-democratie din septembrie 2007, atat China cat si Rusia si-au folosit puterea de veto pentru a diminua eforturile Natiunilor Unite de a stopa excesele juntei. Anterior, in acelasi an, ambele tari s-au opus unei rezolutii a Statelor Unite care cerea generalilor din Birmania sa opreasca persecutarea minoritatilor etnice si a grupurilor de opozitie.

Soe Aung, de la Forumul pentru Democratie in Birmania, a spus ca sprijinul international al Beijingului ofera castig de cauza intereselor chineze in afacerile cu generalii birmanezi.

„Exista dovezi ca regimul militar din Birmania favorizeaza China in detrimentul Indiei pentru unele concesii economice importante,” a spus Soe, adaugand ca in urma sprijinului Beijingului in cadrul Natiunilor Unite din 2007, Birmania a oferit Chinei o importanta afacere cu gaz in detrimentul Indiei, si in ciuda faptului ca India era dispusa sa plateasca mai mult.

Mathieson a spus ca paravanul diplomatic al Beijingului este crucial pentru mentinerea puterii de catre armata din Birmania, nu doar din prisma sprijinului in forumurile multilaterale, ci si prin comertul, investitiile si vanzarile extensive de arme incepand cu 1988.

„Nu cred ca Birmania poate evita criticile legate de incalcarea drepturilor omului – situatia este prea grava pentru acest lucru. Dar China blocheaza iarasi si iarasi orice masuri mai puternice, precum rezolutiile Consiliului de Securitate al O.N.U., si, pana in prezent, formarea unui Comisii de Ancheta condusa de O.N.U.”, a spus Mathieson.

Mathieson spune ca China, impreuna cu Rusia, Coreea de Nord si alte state, sunt motivul pentru care sanctiunile vestice impotriva Birmaniei au devenit ineficiente. In timp ce Statele Unite, Uniunea Europeana si Australia impun regimurilor embargouri privind armele, aceste tari le ignora.

„De fapt, Birmania beneficiaza de pe urma unui binefacator fara scrupule care doreste doar sa-si conserve interesele proprii in zona, fara sa vada ca au loc schimbari pozitive,” spune Mathieson.

Fluxuri masive de numerar

Maung, de la Scoala Economica londoneza spune ca fluxurile masive de numerar ce provin din China, dar si din alte state asiatice precum India si Tailanda, stimuleaza regimul militar sa continue cu aceeasi atitudine in Birmania.

„Ei (armata birmaneza) nu vor considera necesara reforma economica, ei vor considera ca aduc bani in tara – dar acest lucru nu inseamna dezvoltare,” a spus Maung.

„China nu sustine Birmania ca tara. Conducerea chineza de la Beijing sprijina junta militara birmaneza si acest lucru trebuie sa fie clar. Fara sprijinul chinezesc, aceasta junta nu ar putea sa ramana la putere.”

Potrivit ziarului Financial Times, pe parcursul anului financiar 2010-2011, China a investit 10 miliarde de dolari in Birmania, o suma ce reprezinta doua treimi din totalul investitiilor straine in indepartata tara.

Pe langa ca este un important izvor de resurse naturale pentru China, Birmania este si o importanta piata de desfacere pentru produsele ieftine chinezesti. Practic fara vreo industrie interna demna de mentionat, bunurile de consum din Birmania sunt predominant chinezesti.

Anul trecut, Birmania a fost catalogata drept a doua cea mai corupta natiune din lume, potrivit organizatiei berlineze Transparency International. Bugetul national pe acest an arata din nou ca armata ramane prioritatea regimului.

Potrivit agentiei de presa birmaneze Mizzima, aflata in exil, armata a primit cel mai mare procent din bugetul pe 2011, in jur de 30%, in timp ce educatia a primit 4% si sanatatea 1%.

Departamentul de Stat american considera China drept principalul furnizor de arme si munitii al armatei birmaneze.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor