Băsescu între susţinători şi huiduieli, la Ţebea

Preşedintele Traian Băsescu a participat duminică la ceremonia de comemorare a lui Avram Iancu de la Ţebea, de la a cărui trecere în nefiinţă se împlinesc 141 de ani.

Peste 5.000 de persoane s-au strâns anul acesta să comemoreze 141 de ani de la moartea lui Avram Iancu, considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania.

Sărbătoarea naţională de la Ţebea a început la ora 11.00 cu o defilare a vânătorilor de munte, onorul militar fiind dat de preşedintele Traian Băsescu.

Traian Băsescu a lansat, cu ocazia Serbărilor de la Ţebea, un apel către români, îndemnându-i "să participe ori de câte ori pot la ceremoniile care îl comemorează pe Avram Iancu, deoarece acesta a luptat pentru ieşirea din iobăgie.", informează Realitatea TV.

"Kossuth a vrut Ardealul pentru maghiari, dar Avram Iancu a vrut libertate şi pentru români", a declarat Traian Băsescu.

După ce a depus o coronă de flori la mormântul Crăişorului Munţilor, cum îl numesc moţii pe eroul lor, şi şi-a ţinut discursul către români, Traian Băsescu a făcut o baie de mulţime care s-a lăsat şi cu huiduieli. O parte dintre cei adunaţi la sărbatorile de la Ţebea au cerut demisia şefului ţării, în timp ce alţii l-au ovaţionat.

Printre scandările celor nemulţumiţi s-a putut auzi: "Hoţul", "Demisia" iar unii dintre manifestanţi, confundându-l probabil cu Ponta, l-au acuzat: "Tu ai distrus CFR-ul" şi "Demisia". Cineva din mulţime l-a acuzat că este "preşedinte ilegal", la care Traian Băsescu a întrebat-o, râzând: "Eu, ilegal?" şi a mers mai departe.

Şeful statului a declarat că îşi asumă atât laudele cât şi huiduielile mulţimii, care sunt inerente, având în vedere funcţia lui.

Băsescu a venit la Ţebea însoţit de sotia sa, de ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, preşedintele PDL, Vasile Blaga, şi parlamentari democrat-liberali.

Serbarea Naţională anuală de la Ţebea este, pentru moţi şi pentru români în general, "un moment de aducere aminte, comemorare, cinstire şi recunoştinţă a faptelor lui Avram Iancu, care acum 165 de ani s-a situat în fruntea Revoluţiei pentru drepturi şi libertate şi a Războiului de autoapărare al românilor transilvăneni contra ungurilor invadatori, provocatori ai unui genocid soldat cu moartea a 40.000 de români ardeleni în anii 1848-1849, cu maltratări, schingiuiri şi distrugeri barbare imense, titreaza publicatia Condeiul Ardelean.

Istoricul Silviu Dragomir, autorul celei mai importante monografii despre Avram Iancu a scris: „Analizând viaţa lui Avram Iancu în lumina unei informaţii mai cuprinzătoare, istoria critică nu poate decât să confirme voinţa sa neînfricată de a izbândi drepturile naţiunii şi dragostea neţărmurită faţă de poporul din munţii cei mai săraci ai Transilvaniei. A fost reprezentantul cel mai de seamă al revoluţiei române transilvănene şi un veritabil erou al poporului, ale cărui virtuţi le-a făcut să strălucească peste veacuri ca o pildă vie urmaşilor iubitori de patrie şi ca un izvor luminos de mândrie naţională”. Numele său va dăinui mereu atâta timp atât cât vor exista români pentru că, potrivit afirmaţiei lui George Bariţiu, Avram Iancu „era unul din acei bărbaţi eminenţi ai poporului dacoromânesc care fusese încălzit şi pătruns în adâncul sufletului său de sacrul foc al libertăţii”.