Interviu cu Laurent Chrzanovski: "Marginimea Sibiului este o mică Românie în Ardeal"

Expoziţia Marginimea Sibiului a fost vernisată marţi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi va putea fi vizionată până la 1 septembrie, urmând să fie itinerată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) şi apoi în Elveţia.

La sud de Sibiu, la poalele Carpaţilor, se află o micro-regiune care seduce prin caracterul său deosebit: Marginimea Sibiului. Patria lui Octavian Goga şi a lui Emil Cioran, ţinut al oierilor care îşi duceau turmele până în Moldova şi Crimeea, teritoriul Mărginenilor a păstrat şi a conservat tradiţii unice, ansambluri naturale şi monumentale de excepţie.

”Marginimea Sibiului este de fapt, o mică Românie în Ardeal pentru că a avut ciobani bogaţi care trebuiau să facă transhumanţa in fiecare iarnă, aşa că au ţinut un contact permanent cu Ţara Romanească şi au păstrat şi limba română şi orthodoxia, pe când restul judeţului Sibiu era saş şi germanofon. De aceea astăzi se manifestă o cultură absolut unică, care îşi păstrează încă tradiţiile milenare, promovate între altele de marele Octavian Goga şi deloc întâmplător prin Emil Cioran care este din Mărginimea Sibiului”, a declarat pentru Epoch Times iniţiatorul proiectului, dr. Laurent Chrzanovski.

Reporter Epoch Times: Cum v-a venit ideea acestui proiect?

Laurent Chrzanovski: Ideea a fost că ne-am uitat un pic, când am ajuns la Sibiu, ce era promovat, ce era studiat... în schimb îi lipsea un pic de dinamizare şi am văzut că Mărginimea Sibiului a fost foarte bine studiată de către colegi, fie arheologi, fie etnografi, dar foarte puţin promovată.

Ultima carte de mare anvergură a fost făcută de Cornel Irimie în 1989 şi de atunci nu prea s-a făcut nimic. A fost şi un ghid Sălişte de vacanţe la saline, tot editat pe vremea lui Ceauşescu. Dacă mergeţi la Sibiu într-o librărie găsiţi orice itinerar pe bisericele săşteşti, pe bisericile fortificate, împrejurimile Sibiului, dar nimic despre Mărginimea şi ne-am gândit să explorăm acest subiect şi am şi pus degetul pe o rană un pic tipic sibiană, adică ce se întâmpla imediat după război.

Probabil ştiţi că există două volume despre crestătura de lemn şi cusătura tradiţională care au fost adunate la Sibiu, în anul 1904, de către uniunea agricultorilor. Acestea se aflau la Sibiu până în 1945 şi au fost împărţite între Cluj, Bucureşti şi Sibiu. Şi deja punând împreună aceste trei muzee mari, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Etnografic al Transilvania şi muzeul Astra, începem să redăm forma unei colecţii originale - asta ca să dăm un exemplu foarte concret. La fel şi cu pozele lui Joseph Fischer, unul din cei mai mari fotografi din România, care şi el a avut acest destin, cele mai frumoase poze au fost aduse la Bucureşti, câteva la Cluj.

Şi în plus ne-am dat seama că există o voinţă foarte clară din partea autorităţilor locale, primăria Sălişte, reuniunea Mărginenilor să ne ajute în acest demers şi atunci am pornit în această idee să facem această bază de date cât mai completă, să punem la dispoziţia publicului larg articole foarte pertinente care nu mai se găsesc decât in biblioteca României Naţionale, Academiei Române sau în biblioteca Astra. Sunt foarte greu de găsit şi dacă noi le digitializăm, cu acordul pe care îl avem cu diferite universtăţi sau academii, atunci le dăm public tuturor.

Reporter Epoch Times: Ce aţi cere turismului vis-a-vis de Mărginimea Sibiului ?

Laurent Chrzanovski: Noi colaborăm foarte bine acum cu asociaţia judeţeană de turism care chiar vrea să se ridice la înălţimea oraşului Sibiu. Acum miza este să ridicăm judeţul la performanţa oraşului. La nivel naţional eu nu ştiu la ce pot să mă aştept în România, trebuie încă definitivat.

Noi ne aşteptăm la sprijin, mai ales după anul viitor, pentru că vom aduce această expoziţie la Naţiunile Unite, la Geneva, şi am văzut un interes foarte mare din ţările vecine, unde cei din Mărgineni s-au dus să practice transhumanţă - în Rusia, în Ucraina, în Grecia, în Turcia, în Bulgaria, în Ungaria - şi atunci putem prin Mărginimea chiar să facem un discurs extraordinar de vast despre un obicei care s-a pierdut în ultimii 40 de ani, această transhumanţă care a adus o bogăţie enormă şi mărginenilor care o făceau şi familiei lor care aşteptau acasă şi se bucurau de toată experienţa celor care au migrat.

Şi de aceea, de pildă, faimoasa pălărie a ţăranului român nu este altceva decât o pălărie săşească care a fost invăţată de către primul pălărier mărginean de la un meşter saş după Unire, care a avut voie să prelucreze fetru, la fel ca iia mărgineană, cu motive negre pe alb, este o iie tradiţională din regiunea Sibiu, care prin ciobanii din Mărginimea a cucerit. Şi opinca mărgineană la fel.

Atunci putem să inserăm acest context tot păstrând autenticitatea şi natura, nu este deloc vorba să facem din Mărginimea un fel de Disneyland pentru turişti, dimpotrivă este să îndrumăm turistul interesat să vadă obiceiurile locale care încă sunt păstrate într-un mod autentic.

Reporter Epoch Times: turistul străin care vine în Mărginimea, găseşte loc de cazare pe aşteptările lui?

Laurent Chrzanovski: La locuri de cazare şi la nivel de restaurante, sigur că da, sunt nişte pensiuni fabuloase, preţuri foarte mici, problema de obicei este cine/ce limbă vorbeşte. Există multe muzee locale deschise tot timpul, aşa se întâmplă şi în alte regiuni, chiar trebuie făcut un efort de promovare.

Noi am făcut această expoziţie şi cu scopul să itinereze în diferite sate din Mărginimea, pentru că fiecare panou, prin codul 2D, va conduce la o traducere în engleză, germană şi franceză, aşa că fiecare turist poate să acceseze aceste informaţii, dar este un discurs pe care noi o să-l dezvoltăm împreună cu autorităţile locale şi cu sprijinul asociaţiei judeţene pentru turism.

Reporter Epoch Times: Dar autorităţile locale vă sprijină în amenajarea infrastructurii, a şoselelor ?

Laurent Chrzanovski: A şoselor... asta e o dramă, acum din România (râde - n.r.) de care vorbim foarte mult pe plan internaţional şi vă garantez că şosele din Anglia, dacă părăsiţi autostrada, nu sunt mai bune decât cele din România şi nu-i împiedică să facă turism.