Banca Mondială: Modelul economic european rămâne atractiv
Economistul şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Indermit Gill, a prezentat la Bucureşti raportul ”Golden Growth: Restoring the lustre of the European economic model”, despre creşterea economică pe termen lung în Europa. La conferinţa găzduită de BNR, au participat şi economişti români, care au prezentat o perspectivă autohtonă asupra problemelor Europei şi României.
Ca ţară mijlocie, România se află în cel mai bun loc posibil – în Uniunea Europeană, a susţinut economistul indian. Jumătate din toate bunurile şi mărfurile lumii sunt legate de Europa. În opinia sa, percepţia că ţările din Estul şi centrul Europei sunt foarte dependente economic de ţările din vestul Europei este greşită. Gill atrage atenţia că ţări precum Cehia sau Polonia au rate mai mari de creştere economică şi productivitate decât ţările din EU15 Sud: Spania, Portugalia şi Grecia, care se confruntă şi cu datorii mari. Iar ţările vest-europene devin mai dependente de cele din centrul şi estul Europei în termeni de comerţ şi nu invers. Chiar şi exporturile României au devenit mai sofisticate faţă de acum 10-15 ani.
Pe de altă parte, în ceea ce priveşte finanţele, Europa a avut între 2005 şi 2008 cele mai mari fluxuri de capital din istorie. S-au înregistrat mari deficite de cont curent, dar noile state membre UE au beneficiat puternic de aceste fluxuri de capital. În opinia lui Gill, majoritatea acestor capitaluri au fost folosite bine de România, spre deosebire de ţări precum Spania şi Irlanda unde fluxurile de capital s-au transformat în datorie. Totuşi economistul-şef al Băncii Mondiale consideră că ”maşinăria de convergenţă europeană va continua să funcţioneze cu aceleaşi beneficii”.
În ceea ce priveşte Europa ca brand global, Indermit Gill susţine că Europa per ansamblu se poate compara cu America şi Asia la capacitatea de a genera joburi şi la capacitatea de export. Totuşi multe ţări europene, mai ales cele din UE 15 Sud – Italia, Spania, Grecia au avut în ultimii ani o creştere productivă modestă, în raport cu SUA şi ţări asiatice, ba mai mult, au fost prinse din urmă de ţări ca Slovenia şi Cehia. ”Am spus de mai multe ori că Portugalia ar trebui să se uite la ce au făcut Cehia şi Polonia care vor avea o creştere economică şi o rată de productivitate mai mare. Este ca o autostradă cu trei benzi: o bandă rapidă, o bandă medie dar pe care sudicii merg pe contrasens cu rate de creştere şi de productivitate negative şi unde ca urmare se produc accidentele pe care le-am văzut în Europa de Sud, şi o bandă lentă, în care intră a treia categorie de state ca România, care au însă rate mari de productivitate”, explică economistul BM.
România se încadrează însă, potrivit raportului Băncii Mondiale, la ţările care stau prost la generarea de noi locuri de muncă şi la exporturi, deşi are o anumită productivitate. În comparaţie cu SUA, ţări precum Grecia sau Spania au avut o creştere economică scăzută începând din anii 90 iar decalajul s-a mărit.
În plus ţările sud-europene nu stau bine nici în clasamentul Doing Business care stabileşte cât de uşor este să faci afaceri într-o ţară. Mai bine se descurcă ţările baltice – Lituania sau Letonia. ”Din păcate România seamănă mai mult cu ţările din UE15 Sud decât cu ţările nordice în această privinţă”, spune Gill. La polul opus se situează Danemarca, Suedia, Finlanda sau Austria.
Portugalia ar trebui să se uite la ce au făcut Cehia şi Polonia care vor avea o creştere economică şi o rată de productivitate mai mare. Este ca o autostradă cu trei benzi: o bandă rapidă, o bandă medie dar pe care sudicii merg pe contrasens cu rate de creştere şi de productivitate negative şi unde ca urmare se produc accidentele pe care le-am văzut în Europa de Sud, şi o bandă lentă, în care intră a treia categorie de state ca România, care au însă rate mari de productivitate.
O altă dimensiune abordată de economistul Băncii Mondiale a fost cea a Europei ca lifstyle superpower. ”În timp ce SUA este o superputere militară, Europa are aproximativ 10% din populaţia lumii şi cheltuieşte foarte mult (60%) pe protecţie socială – pensii, locuinţe sociale etc. Europa are însă o problemă demografică serioasă, pentru că sunt tot mai puţini cetăţeni activi pe câmpul muncii şi tot mai mulţi oameni care ies la pensie mai devreme şi trăiesc mai mult. În plus, fiecare stat european defineşte altfel cine sunt săracii şi vârstnicii”, explică Gill.
La rândul său, economistul Daniel Dăianu susţine că diferenţele de performanţă economică între ţările europene sunt înrădăcinate în designul instituţional naţional. În opinia sa, cheltuielile publice mari nu sunt o premisă obligatorie pentru eşec. Succesul se bazează pe un contract social eficient şi pe politici bune. Economistul consideră că ”este greu să vorbeşti despre un model economic comun european, pentru că există o varietate surprinzătoare”. Pe de altă parte, finanţele şi pieţele financiare au un rol important, dar rolul lor negativ în provocarea crizei nu poate fi contestat.
În legătură cu raportul Băncii Mondiale, Dăianu atrage atenţia că se pune foarte mult accent pe măsurile economice luate de diferitele state la nivel naţional, şi nu pe structura europeană. ”SUA pot să-şi finanţeze deficitele bugetare mari pe când Europa nu poate şi are nevoie de mecanisme proprii de absorbţie a şocurilor. Este nevoie deci de reglementări macro-prudenţiale care să gestioneze fluxurile de capital în eurozonă”, susţine Dăianu, care crede că singura soluţie este mai multă Europa, mai multă integrare. Reformele naţionale nu pot rezolva problema în absenţa unui nou design al zonei euro. Ceea ce nu înseamnă că nu e nevoie de măsuri de reformă pe plan naţional. ”România este un stat slab, deşi nu este un stat mic ca design. Avem nevoie de un stat eficient”, a conchis Dăianu.
