Avioane de luptă britanice şi franceze, trimise să intercepteze bombardiere ruseşti deasupra Mării Nordului

Bombardierul rusesc Tupolev Tu-160, numit Blackjack de către NATO
Bombardierul rusesc Tupolev Tu-160, numit Blackjack de către NATO (Wikipedia.org)

Marea Britanie şi Franţa au trimis separat avioane de luptă pentru a intercepta două bombardiere ruseşti de rază lungă despre care autorităţile celor două ţări au declarat că se apropiau de spaţiul aerian britanic de deasupra Mării Nordului.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, două avioane de luptă au fost trimise joi de la o bază din nord-estul Scoţiei către largul coastei oraşului Newcastle pentru a monitoriza bombardierele ruseşti Blackjack.

Într-o declaraţie, Ministerul britanic a afirmat că avioanele ruseşti nu au răspuns apelurilor centrului de control al traficului aerian şi au continuat să zboare prin zona de interes a Marii Britanii de deasupra Mării Nordului.

“Ulterior, avioanele noastre de luptă au escortat Blackjack-urile spre nord, în afara zonei de interes a Marii Britanii. Bombardierele ruseşti nu au pătruns nicio clipă în spaţiul suveran al Marii Britanii”, potrivit declaraţiei.

Totodată, avioane de luptă franceze au fost trimise de la o bază aeriană din nord-estul Franţei şi au detectat unul sau mai multe avioane ruseşti, potrivit purtătorului de cuvânt al Forţei Aeriene Franceze, Cyrille Duvivier.

“Au fost declanşate mecanismele obişnuite de răspuns: avioanele de vânătoare Rafale au decolat în cursul dimineţii de la baza Saint-Dizier împreună cu un avion de realimentare şi s-au poziţionat pentru o posibilă intervenţie”, a afirmat purtătorul de cuvânt.

Făcând referire la incident, ministrul britanic al Apărării, Gavin Williamson, a precizat că această situaţie este “un alt memento al provocării militare foarte grave pe care o reprezintă Rusia astăzi pentru noi”.

Ministerul Apărării britanic a susţinut că avioanele sale militare monitorizează în mod regulat avioanele ruseşti care operează în apropierea spaţiului aerian al ţării. Luna trecută, două avioane de vânătoare britanice Typhoon au fost ridicate de la sol din România pentru a urmări avioane de luptă ruseşti suspecte ce operau în apropierea spaţiului aerian al NATO deasupra Mării Negre.

Ministrul Forţelor Armate al Marii Britanii, Mark Lancaster, a declarat luna trecută că Forţa Aeriană a trebuit să trimită avioane de peste 80 de ori în ultimul deceniu pentru a intercepta aeronave militare ruseşti.

Însă Rusia a avertizat anterior Marea Britanie în legătură cu acţiunile, numindu-le provocatoare.

Într-un incident în luna august, Moscova a afirmat că avioane de luptă britanice au interceptat avioane militare ruseşti deasupra Mării Negre într-o manieră periculoasă.

“În loc să întărească securitatea cuiva, autorităţile britanice folosesc o astfel de prezenţă militară (în regiunea Mării Negre) pentru acţiuni provocatoare”, a susţinut ambasada Rusiei la Londra într-o declaraţie publicată la acea vreme.

Kremlinul a afirmat că activitatea sa în regiunea Mării Negre este o rutină şi se conformează legislaţiei internaţionale.

Tensiunile dintre Marea Britanie şi Rusia s-au amplificat de când guvernul londonez a acuzat Moscova că a orchestrat atacarea, cu substanţa toxică Novicioc, a fostului dublu agent rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia în luna martie în oraşul britanic Salisbury.

După otrăvirea lui Skripal, Marea Britanie şi câţiva dintre aliaţii săi au decis să expulzeze peste 140 de diplomaţi ruşi, administraţia preşedintelui american Donald Trump expulzând 60 de diplomaţi ruşi, iar Londra, 23. Pe de altă parte, Kremlinul a răspuns cu expulzarea a zeci de diplomaţi străini şi a cerut Marii Britanii să îşi restrângă misiunea diplomatică din Rusia.

Totodată, poliţia britanică a legat atacul din Salisbury de un incident separat de otrăvire cu Novicioc, care a avut loc în 30 iunie în localitatea învecinată Amesbury, ce a dus la moartea unei femei în vârstă de 44 de ani. Rusia a negat implicarea şi în acest caz.

Relaţiile dintre Moscova şi Occident s-au deteriorat la niveluri întâlnite doar imediat după Războiul Rece din cauza unor probleme precum anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, rolul acesteia în războaiele din Siria şi estul Ucrainei, precum şi presupusul amestec în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 şi în alte alegeri din Europa.