Autostradă circulară de mare viteză, concentrică cu cea suspendată, în centrul Capitalei

Un bulevard circular de mare viteză, continuu, unde nu vor exista semafoare şi nu se vor crea ambuteiaje şi care va înconjura centrul Bucureştiului, este în planul pe 10 ani al Primăriei Generale. Acesta va fi concentric cu autostrada suspendată, cel mai scump proiect de infrastructură din Capitală, de 6.83 miliarde lei, echivalentul a 1.570 miliarde euro, informează b365.ro

Prin utilizarea acestui bulevard proiectat de Primăria Capitalei, şoferii vor reduce timpul de deplasare, nemaifiind nevoiţi să intre prin centru şi să aştepte la semafoare. Astfel, traficul de pe axele Nord-Sud şi Est-Vest va fi eliberat. De exemplu, o persoane care doreşte să ajungă din cartierul Dristor în cartierul Militari va circula pe ruta Şoseaua Mihai Bravu - Ştefan cel Mare - Bulevardul Iancu de Hunedoara, Nicolae Titulescu, Pasajul Basarab (Orhideelor), o rută mai lungă dar mai rapidă decât străbaterea centrului oraşului, pe la Piaţa Universităţii sau Piaţa Unirii.

"Pe inelul principal vor exista minim două benzi pe sens, în regim de prioritate totală (fără semafoare, treceri de pietoni sau pierderi de prioritate). Este un proiect pe termen mediu, cu termen de finalitate în 2025," a afirmat, pentru publicaţia on-line B365, Ion Dedu, directorul direcţiei Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

Principalul inel se va desfăşura pe Bulevardul Iancu de Hunedoara, Şoseaua Ştefan cel Mare, Şoseaua Mihai Bravu, Calea Văcăreştilor, Strada Niţu Vasile (sau Strada Viilor), Strada Progresului, Şoseaua Orhideelor, B-dul Nicolae Titulescu, Piaţa Victoriei. Arterele, ce vor delimita centrul Capitalei de cartierele rezidenţiale, au în total un diametru de circa 7 km şi o lungime de aproximativ 22 km, 8 benzi de circulaţie, cu zona de tramvai în axul arterei.

"Viteza maximă nu va depăşi 50 km/h, însă, prin creşterea fluenţei traficului, va creşte viteza medie de deplasare şi capacitatea oferită", a precizat Ion Dedu.

O parte dintre aceste artere sunt deja pregătite să devină parte din inelul central, fiind conforme cu standardele proiectului. Printre acestea se numără Şoseaua Nicolae Titulescu, Şoseaua Ştefan cel Mare, Bulevardul Mihai Bravu, Calea Văcăreşti şi Şoseaua Olteniţei, care au deja minim două benzi pe sens.

Cu toate acestea, sunt şi artere a căror resistematizare este necesară pentru a pune în practică proiectul, vizată în acest sens fiind zona de sud-vest a inelului, unde nu a fost încă găsită soluţia optimă. În zona Progresului-Şoseaua Viilor vor fi realizate lărgiri de stradă şi pasaje subterane, iar, în alte zone, circulaţia va fi reorganizată prin sensuri unice.

"Practic toate intersecţiile de pe inelul principal vor trebui realizate pasaje de circulaţie supra sau subterane în funcţie de cerinţele din teren" a subliniat directorul direcţiei Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

În acest fel circulaţia va fi fluidizată în zone des circulate, precum Dristor, Iancului sau Ştefan cel Mare, prin construirea acestor poduri sau pasaje.

Totodată, proiectul aşteaptă finalizarea lucrărilor la Pasajul Mihai Bravu, cât şi începerea altor două lucrări de mare anvergură, Nodul Intermodal Răzoare, unul dintre cele mai complexe proiecte de infrastructură din Bucureşti în ultimii 20 de ani şi Pasajul Piaţa Sudului, cel mai mare proiect cu bani europeni din Capitală.

Inelul principal de circulaţie, alături de cel median şi exterior, fac parte din strategia Primăriei pe termen mediu şi lung de fluidizarea traficului prin devierea circulaţiei din centrul oraşului şi încurajarea circulaţiei pe inele. Astfel, după ce vor fi construite cele două inele, cel principal şi cel median, ambuteiajele din Bucureşti vor deveni istorie, potrivit studiilor făcute de Primăria Capitalei.

Inelul median se va situa între inelul principal şi inelul exterior şi Şoseaua de Centură, la circa 5-7 km de centrul oraşului. Porţiunea nordică a inelului median, cunoscută şi ca "autostrada suspendată", este cel mai scump proiect de infrastructură din istoria Capitalei , aprobat recent de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).