Atletism-CM de la Moscova: Palmaresul României la campionatele lumii

Prezenţa României în palmaresul medaliilor Campionatelor mondiale de atletism, a treia competiţie a lumii ca importanţă, după Jocurile Olimpice de vară şi Campionatul mondial de fotbal, are o dublă abordare: globală, situaţie în care totalul este de 35 de medalii, dintre care 10 de aur, 12 de argint şi 13 de bronz, sau începând cu prima ediţie a mondialelor sub această denumire oficială, din 1983, de la Helsinki, ceea ce înseamnă un total de 23 medalii (5-8-10).

Această situaţie doar aparent contradictorie, tocmai într-un sport în care exactitatea este regula, nu este un artificiu statistic, ci ţine, în primul rând, de o prevedere a Regulamentului internaţional al IAAF, art. 11, paragraful 3, care statuează că, până la crearea CM, concursul din cadrul Jocurilor Olimpice este considerat şi contează, cifric, drept campionat mondial. În perioada de dinaintea CM 1983-Helsinki, România a cucerit 12 medalii în total (5-4-3). Luând în calcul doar CM propriu-zise, în cele 13 ediţii de până acum cu această denumire, atleţii români (143 în total, 37 bărbaţi, 106 femei) au câştigat 23 de medalii (5-8-10).

Totodată, trebuie consemnată un record românesc, de participare, Nicoleta Grădinaru-Grasu completându-şi formidabila carieră anul acesta cu a 10-a prezenţă la Mondialele atletice, având în palmares 1 medalie de argint şi 3 de bronz.

Astfel, aruncătoarea noastră de disc reuşeşte primul record al actualei ediţii, acoperind aproape întreaga istorie a competiţiei. În ce priveşte premierele, prima medalie obţinută de România la CM a fost argintul de la prima ediţie, finlandeză, obţinut de Anişoara Cuşmir, la săritura în lungime (cu 7,15 m), primul titlu fiind opera Gabrielei Szabo, la 5.000 m, la Atena, în 1997.

Iată palmaresul complet al sportivilor români la CM de atletism, cu o ultimă precizare: la Paris 2003 şi Osaka 2007, românii nu au urcat pe podium, dar la Osaka palmaresul internaţional consemnează, cu câţiva ani întârziere, medalia de bronz a Nicoletei Grasu la aruncarea discului prin descalificarea unei rusoaice, Daria Pişalnikova, iniţial medaliată cu argint, prinsă dopată:

Helsinki, 1983:

argint: Anişoara Cuşmir, săritura în lungime, 7,15 m

Roma, 1987

argint: Maricica Puică, 3.000 m, 8"39"45/100

bronz: Doina Melinte, 1.500 m, 3"59"47/100

Tokyo, 1991:

argint: Liliana Năstase, heptatlon, 6.493 p

bronz: Ella Kovacs, 800 m, 1"57"58/100

Stuttgart, 1993:

bronz: Ella Kovacs, 800 m, 1"57"92/100

Goeteborg, 1995:

argint: Felicia Ţilea, aruncarea suliţei, 65,22 m

Anuţa Cătuna, maraton, 2h26"25"

Atena, 1997:

aur: Gabriela Szabo, 5.000, 14"57"68/100

argint: Rodica Mateescu, triplusalt, 15,16 m

bronz: Lidia Şimon, maraton, 2h31"55"

Sevilla, 1999:

aur: Gabriela Szabo, 5.000 m, 14"41"82/100

Mihaela Melinte, aruncarea ciocanului, 75,20 m

bronz: Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 65,35 m

Lidia Şimon, maraton, 2h27"41"

Edmonton, 2001:

aur: Gabriela Szabo, 1.500 m, 4"00"57/100

Lidia Şimon, maraton, 2h26"01"

argint: Violeta Szekely, 1.500 m, 4"01"70"

Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 66,24 m

Helsinki, 2005:

bronz: Marian Oprea, triplusalt, 17,40 m

Constantina Diţă-Tomescu, maraton, 2h23"19"

Osaka, 2007:

bronz: Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 63,20 m

Berlin, 2009:

bronz: Nicoleta Grasu, aruncarea discului, 65,20 m