Asociaţia Promo-LEX: Ministerul Justiţiei interpretează extensiv Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal

Asociaţia Promo-LEX consideră că Ministerul Justiţiei şi Agenţia de Administrare a Instanţelor de Judecată din R. Moldova interpretează extensiv prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, iar referirile făcute la situaţia potrivit căreia publicarea numelui şi prenumelui ar încălca drepturile persoanelor implicate în procesul de efectuare a justiţiei sunt eronate.

Potrivit opiniei juridice a Promo-LEX, nu există temeiuri legale pentru a nu publica pe paginile web ale instanţelor de judecată informaţii care ar conţine numele, prenumele persoanelor implicate în procesul de efectuare a actului de justiţie. În acest sens, Codul de Procedură Penală articolul 18, Codul de Procedură Civilă articolul 23, Legea privind organizarea judecătorească şi punctul 9 al Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul unic al instanţelor judecătoreşti stabileşte principiul publicităţii procedurilor.

Având în vedere principiul enunţat, orice şedinţă a instanţei de judecată, cu excepţia şedinţelor declarate închise, se desfăşoară în prezenţa publicului. Asigurarea şi garantarea principiului publicităţii şi transparenţei în procesul de justiţie a fost asumat de către Republica Moldova şi prin ratificarea unui set de Convenţii în domeniul drepturilor omului, printre care şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Asociaţia Promo-LEX notează că orice referire la prevederile Legii privind protecţia datelor cu caracter personal este irelevantă şi nu are substrat juridic, deoarece prin publicarea informaţiei pe portalul instanţelor de judecată, se realizează sarcini de interes public, care rezultă din exercitarea prerogativelor instanţelor de judecată cu privire la înfăptuirea justiţiei.

Cu referire şi la practica relevantă a instanţelor internaţionale, Asociaţia menţionează practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unde toate deciziile şi hotărârile sunt publicate cu includerea numelui integral al reclamanţilor. Acest lucru este realizat în toate tipurile de cauze examinate de CEDO, inclusiv în cauzele penale.

Proceduri similare sunt aplicate şi în cazul altor instanţe internaţionale cum ar fi Curtea Europeană de Justiţie, Curtea Penală Internaţională care publică hotărârile integrale, fără depersonalizarea datelor, instanţele depersonalizând datele, doar la cererea reclamanţilor sau cu acordul victimelor. Nu au fost identificate instanţe internaţionale care ar depersonaliza datele în toate hotărârile sau în alte informaţii publicate pe paginile web, ca în situaţia Republicii Moldova.

Notabil este faptul că preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Mihai Poalelungi a menţionat în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 07 februarie 2017 că, odată cu depunerea cererii în instanţa de judecată, persoana a intrat în spaţiul public, de aceea trebuie să-şi asume această responsabilitate.

„Pe site-ul CSJ cum s-au publicat hotărârile, aşa şi se vor publica, indiferent de decizia Agenţiei (n.r. – Agenţia de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti) sau a Ministerului Justiţiei. De ce la Curtea Europeană nu se încalcă drepturile omului dacă se publică hotărârile, dar în Moldova se încalcă?” s-a întrebat retoric preşedintele CSJ, citat de bizlaw.md.

Menţionăm că începând cu luna ianuarie 2017, paginile web ale instanţelor de judecată sunt în mentenanţă în vederea ajustării portalului la Legea cu privire la reorganizarea instanţelor judecătoreşti. Odată cu acţiunea de mentenanţă, a fost anulată posibilitatea identificării, prin intermediul motorului de căutare a portalului, a informaţiilor cu privire la şedinţe, hotărârile sau încheierile instanţei în baza numelui şi prenumelui persoanei fizice sau denumirii persoanei juridice.

La începutul lunii februarie, pe pagina Ministerului Justiţiei al RM a fost publicat un comunicat de presă, în care se arată că tot mai mulţi cetăţeni ar fi adresat obiecţii privind încălcarea drepturilor legale prin publicarea numelor acestora pe portalul instanţelor de judecată, fără a se face trimitere însă la un număr concret de plângeri sau tendinţe. Cetăţenii ar fi invocat prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Ministerul Justiţiei sugerează că cetăţenii ar putea căuta dosarele după numărul electronic, în scopul asigurării protecţiei datelor cu caracter personal al justiţiabililor.

Între timp, pe internet a fost iniţiată o petiţie prin care se cere ca să fie reintrodusă căutarea, pe portatul instanţelor judecătoreşti, după nume şi prenume.