"Aş vrea să uităm gândul că "la noi nu se poate!" - Bugetarea participativă, un nou concept pentru bucureşteni
alte articole
Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) a organizat vineri, la ARCUB, Bucureşti, un atelier de bugetare participativă, eveniment în cadrul căruia participanţii - reprezentanţi ai unor grupuri de iniţiativă cetăţeneşti, ai unor ONG-uri, precum şi consilieri locali - au discutat despre oportunitatea existenţei unui mecanism pentru bugetare participativă la nivel de Capitală şi cum poate fi el implementat.
Evenimentul a avut doi invitaţi din SUA, Peter Ujvagi, consilier local în Toledo, Ohio, şi Sondra Youdelman de la Community Voices Heard, din New York, care a făcut pionierat în domeniul bugetarii participative în Statele Unite.
Evenimentul a avut două obiective, practic, cetăţenii au aflat de la invitaţii din New York ce înseamnă bugetare participativă, respectiv cum se alocă bani de la bugetul local, bani pe care oamenii decid apoi cum se cheltuiesc şi au discutat despre cum s-ar putea dezvolta un astfel de proces şi la Bucureşti.
"Am vrut să vedem cum s-au întâmplat lucrurile la New York, am explorat apoi şi contextul românesc şi dacă această idee ar fi fezabilă sau nu, la ce nivel ar fi fezabil să începem - sector sau Capitală - bineînţeles, dacă am convinge primăriile să aloce bani pentru un astfel de proces", a declarat pentru Epoch Times Nicoleta Chiriţă, coordonator de proiect în cadrul CeRe.
Bugetare participativă la New York
În 2011, 4 membri ai consiliilor locale din 4 sectoare din New York împreună cu 42 de organizaţii comunitare au lansat un mecanism pilot prin care cetăţenii din aceste zone au avut posibilitatea să hotărască cum să fie cheltuiţi o parte din banii cu care au cotizat la bugetul local. 6 000 de oameni au ales 27 de proiecte (din aproximativ 2000 de idei propuse) în valoare de 5,6 milioane de dolari.
Printre proiectele câştigătoare s-au numărat: îmbunatăţirea terenurilor de joacă în Millbrook (500 000$); instalarea camerelor video de securitate în cadrul complexelor de locuinţe sociale (525 000$); renovarea bibliotecii Peninsula (500 000$).
Evident, realitatea de la New York diferă fundamental faţă de cea din Bucureşti. În oraşul inimă a Statelor Unite sunt 51 de consilieri locali şi fiecare primeşte un fond discreţionar de 5 milioane de dolari. Consilierii au arondat un fel de district, fiecare este responsabil de o anumită zona şi alocă banii respectivi pentru nevoile comunităţii din zona lor.
Ce au făcut practic cei de la Community Voices Heard din New York iniţial a fost să convingă 4 consilieri locali să aloce din fondul lor de 5 milioane câte un milion de dolari pentru acest proces de bugetare participativă iar apoi lucrurile au crescut.
În prezent, în 31 de sectoare din New York se organizează astfel de procese de bugetare participativă, unde aproximativ 50 000 de newyorkezi decid cum sunt cheltuiţi aproximativ 30 de milioane de dolari din bugetul local.
Bucureştiul nu-i New York, însă imposibilul nu există
Sistemul de la New York nu poate fi replicat în Capitală şi nu doar din motive de corupţie - reamintim că înainte de alegeri 6 primari din 7 aveau dosar pe rol - ci pe motiv că la noi consilierilor nu li se dau pe mână sume de bani pe care să le cheltuie cum consideră ei că-i mai bine ci, pentru bugetare participativă ar trebui alocată o cotă parte din bugetul sectorului, respectiv al Capitalei.
Aşadar, va trebui parcurs un lung drum, de la a convinge autorităţile asupra necesităţii acestui concept până la punerea mecanismului în aplicare.
Speranţe sunt însă că se poate, căci consilierii prezenţi - 4 de la USB, unul de la PNL - au agreat această idee - iar interesată a părut a fi şi consiliera Gabrielei Firea care a asistat şi ea preţ de o oră la discuţii.
S-ar putea porni, cred cetăţenii, de la nivel de sector, prin convingerea unei primării, de fapt, a consilierilor, să pună la dispoziţia cetăţenilor, prin hotărâre de consiliu, o anumită sumă de bani din bugetul local. Ulterior, oamenii vor propune proiecte care se vor vota şi implementa.
Procesul ar urma să arate la modul următor: se vor colecta cât mai multe idei de la cetăţeni, în prima fază a procesului orice idee e binevenită, apoi se vor forma grupuri de lucru din voluntari care vor pune ideile pe categorii - educaţie, parcuri, sănătate etc. - Ulterior, aceste idei vor fi analizate în funcţie de o serie de criterii precum impact, dacă răspund unor nevoi reale, dacă e fezabil proiectul - iar din cele câteva sute de idei se vor alege circa 20 de idei ce vor fi transformate în proiect. Departamentele de resort din Primării vor ajuta la calcularea costului, pentru a se şti exact ce sume presupune fiecare proiect iar finalmente, cetăţenii sectorului respectiv vor vota şi vor alege ce anume se va implementa.
În urma întâlnirii de astăzi s-ar putea coagula un grup de lucru, format atât din cetăţeni cât şi din consilieri. Ce este important însă a fost că s-au sădit seminţele unei idei care ar putea da roade în viitor.
"Aş vrea să uităm gândul ca "la noi nu se poate!". Povestea Sondra, cea care a facilitat atelierul, că ea a fost în Porto Alegre, Brazilia, unde în 1989 a început bugetarea participativă şi când a văzut ce se întâmplă acolo, că 20% din bugetul local este alocat pentru bugetare participativă, şi-a zis că la New York asta nu se va întâmpla niciodată. S-a întors, a pus ideea într-un sertar dar, peste câţiva ani de zile, când a prins oportunitatea, a pus-o în aplicare.
Cumva, cred că mulţi dintre oamenii de aici gândesc cum a gândit şi Sondra cândva - bun, se întâmplă în altă parte dar la noi nu o să se întâmple niciodată! - Iar mesajul pe care l-aş transmite este că şi la noi se va putea la un moment dat, trebuie doar să plantăm seminţele şi ulterior o să crească ideea asta în oameni!", a declarat Nicoleta Chiriţă.
