Arhiepiscopul de Viena, Christoph Schonborn, un aristocrat conservator şi elegant

Fost discipol al lui Benedict al XVI-lea, 'papabilul' Christoph Schönborn are o reputaţie de conservator, dar deschis dialogului şi cu talent de mediator în conflicte. Papabilul austriac nu se abate niciun milimetru de la credinţa conservatoare a lui Joseph Ratzinger, fostul său profesor la Universitatea din Regensburg, pe care îl cunoaşte de patru decenii. Ca şi el a fost profesor de Dogmatică, dar în localitatea elveţiană Freiburg. Schönborn trece drept un om carismatic, deschis anumitor schimbări şi aplecat către dezbatere şi autocritică, notează ziarul El Pais.
Spre surprinderea multor catolici din Austria, arhiepiscopul l-a ratificat anul trecut pe Florian Stangl, un bărbat de 26 ani care trăieşte în uniune civilă cu un al bărbat, ca membru al consiliului parohial în arhidioceza lui. Majoritatea episcopilor au refuzat să comenteze decizia, dar criticile unor sectoare au fost furibunde. Schönborn a luat decizia după ce a cinat cu acest cuplu, care l-a 'impresionat' pentru angajamentul lor faţă de biserică. Organizaţiile progresiste catolice au sărbătorit decizia ca pe un avans. Arhiepiscopul a negat însă orice încercare de a schimba 'norma' bisericii, considerând căsătoria ca 'uniunea între un bărbat şi o femeie'. Dar în 2010 el recunoştea 'valoarea calităţii relaţiilor' între persoane de acelaşi sex.
Schönborn este şi un recunoscut mediator în conflicte. Era arhiepiscop auxiliar de Viena, când arhiepiscopul Hermann Groër a fost implicat într-un scandal de pedofilie. Groër a fost obligat să renunţe la arhidioceză după ce mai mulţi elevi din anii anteriori l-au acuzat de abuzuri în vremea când era profesor la internat. Groër a primit acuzaţii şi de la foşti novici de la mănăstirea benedictină din Göttweig. Lui Schönborn, arhiepiscop de Viena din 1995, i-a revenit sarcina de a media într-un scandal care a zguduit din temelii biserica austriacă. Un preludiu a ceea ce avea să vină, în 2010, cu avalanşa de denunţuri de abuzuri şi violuri din biserica catolică germană.
Schönborn s-a arătat intransigent în faţa flagelului abuzurilor sexuale din instituţiile catolice. Când cardinalul Angelo Sodano, decanul Colegiului Cardinalilor şi fost secretar de stat al Vaticanului, a calificat în 2010 drept 'o şarlatanie' informaţiile privind abuzurile, austriacul l-a acuzat public de 'insensibilitate' şi de blocare la Roma a investigaţiilor asupra lui Groër. Se spune despre el că face parte 'din două minorităţi' prea mult timp privilegiate: aristocraţia şi ierarhia ecleziastică. Pe scutul său heraldic de cardinal al ordinului dominican este zugrăvit leul cu coada bifurcată, coroana şi limba albastră a casei de Schönborn, în care s-a născut în 1945, la Skalka, în Litomerice. Azi aparţine Republicii Cehe, dar pe vremea aceea făcea încă parte din Germania nazistă. Deşi tatăl lui a dezertat din Wehrmacht şi s-a pus la dispoziţia armatei de eliberare britanice, familia a părăsit zona după schimbările politice şi ale frontierelor. Au plecat la Schruns, în
Austria.
Arhiepiscopul a criticat neo-darwinismul 'ca ideologie' într-un articol celebru din New York Times, alături de aşa numitul 'creaţionism' al fundamentaliştilor creştini. În diferite ocazii el a dovedit că are şi simţul umorului. Când a fost întrebat dacă renunţarea lui Benedict al XVI-lea la Pontificat se datorează 'culturii germane a demisiei', el a răspuns că ceea ce este 'indubitabil este că demisia nu face parte din cultura tradiţională austriacă'.