Argeş: Parc industrial de 48 de hectare, pe locul fostei uzine ARO

Cel mai mare parc industrial din judeţul Argeş, Câmpulung Industrial Park, se dezvoltă pe o suprafaţă de 48 de hectare, pe locul fostei uzine de automobile ARO de la Câmpulung Muscel.

Dezvoltarea Câmpulung Industrial Park a început în anul 2007, când societatea Landmark Management SRL din Bucureşti a preluat cea mai mare parte a activelor fostei uzine ARO, intrată în faliment.

Potrivit firmei dezvoltatoare, noul parc industrial de la Câmpulung Muscel, cu o suprafaţă totală de 480.000 de metri pătraţi, dintre care 100.000 de metri pătraţi reprezintă spaţii de producţie deja existente, este cel mai mare din judeţul Argeş şi printre cele mai mari din România.

Câmpulung Industrial Park dispune de toate utilităţile - curent electric, gaze, apă, canalizare -, are 10 kilometri de drumuri interioare, o cale ferată de 3,5 kilometri şi şapte căi de acces către DN 73 (E574), care leagă municipiile Piteşti şi Braşov, aflate la o distanţă de 50, respectiv 80 de kilometri de Câmpulung Muscel.

În prezent, în incinta parcului există şapte hale de producţie, cu suprafeţe cuprinse între 2.500 şi 20.000 de metri pătraţi, precum şi o clădire administrativă cu patru niveluri, în suprafaţă totală de 3.500 de metri pătraţi, în care pot fi amenajate birouri, săli de conferinţe sau spaţii de recepţie.

Dintre cele şapte spaţii de producţie, rămase din fosta uzină ARO, doar unul a fost modernizat şi închiriat unui client, iar altul se află în proces de modernizare, după cum a precizat, pentru AGERPRES, Luminiţa Popoviciu, asistent manager la Landmark Management.

"În incinta parcului industrial funcţionează deja o societate cu capital turcesc, din domeniul producţiei de componente auto, care furnizează piese pentru Dacia Renault. Au existat mai multe solicitări pentru spaţii de producţie, dar, din cauza crizei economice, nu s-au materializat până în prezent", a declarat Luminiţa Popoviciu.

Conform proiectului de dezvoltare a parcului industrial, în prima fază vor fi închiriate spaţiile de producţie deja existente, care vor fi amenajate în funcţie de solicitările clienţilor, urmând ca după ocuparea lor să se treacă la o a doua fază de dezvoltare, prin construirea unor noi spaţii. Terenul existent permite ridicarea a încă zece hale de producţie, în suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi fiecare.

Societatea Landmark Management a preluat, odată cu terenul şi spaţiile de producţie, licenţele de fabricaţie pentru autoturismele ARO, însă reluarea producţiei de autoturisme de teren la Câmpulung se va face doar dacă vor exista investitori interesaţi.

"Aceste licenţe s-au vândut la pachet cu celelalte active. Societatea noastră nu este interesată de acest gen de activitate, însă, dacă vor fi investitori interesaţi, vor putea cumpăra aceste licenţe de producţie", a precizat Luminiţa Popoviciu.

Societatea ARO a intrat în lichidare judiciară în iunie 2006, la mai puţin de trei ani de la vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către firma Cross Lander USA Inc., din Statele Unite ale Americii, controlată de omul de afaceri John Perez. Ultimele active ale SC ARO SA au fost cumpărate în 2007 de societatea bucureşteană Landmark Management SRL, patronată de omul de afaceri Nicolae Raţiu, fiul lui Ion Raţiu.

Problemele uzinei ARO au început pe la mijlocul anilor '90, odată cu pierderea pieţelor de desfacere externe. Societatea a început să lucreze în pierdere din 1997, situaţia economică agravându-se în permanenţă.

O încercare de redresare s-a făcut în acea perioadă prin externalizarea unor activităţi, în acest scop fiind constituite patru societăţi la care acţionar majoritar era SC ARO SA, însă nici acestea nu au reuşit să reziste pe piaţă.

Între 1997 şi 2002 au existat mai multe tentative de privatizare, care au eşuat.

Începând din 1999, au fost vândute mai multe secţii ale uzinei, centrul de cercetări pentru industria auto şi fosta bază sportivă, pentru sume cuprinse între câteva zeci de mii şi câteva milioane de euro. Trei dintre fostele secţii au fost reprofilate de noii proprietari şi au absorbit o parte din forţa de muncă disponibilizată de ARO.

În anul 2003, după mai multe tentative ratate de privatizare, a fost scos la vânzare, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, un pachet de 68% din acţiuni. Pachetul majoritar a fost achiziţionat de firma Cross Lander USA Inc., controlată de omul de afaceri de origine cubaneză John Perez, pentru suma de 150.000 de dolari. Conform unei evaluări ulterioare, solicitată de o comisie parlamentară de anchetă, valoarea reală a patrimoniului uzinei din Câmpulung Muscel se ridica la 50 de milioane de dolari.

Ulterior, firma americană a fost acuzată că, după ce a preluat pachetul majoritar de acţiuni la un preţ subevaluat, nu a realizat investiţiile la care s-a angajat prin contractul de privatizare.

Lipsa de interes a investitorului american a dus la o degradare permanentă a situaţiei economice a uzinei, iar la începutul anului 2005, în urma intrării societăţii în incapacitate de plată, Tribunalul Comercial Argeş a declanşat procedura falimentului.

În iunie 2006, printr-o sentinţă a Tribunalului Timiş, SC ARO SA intra în lichidare judiciară, fiind declanşat procesul de valorificare a activelor pentru acoperirea datoriilor.

Primul autoturism de teren din România a fost produs la Uzina Metalurgică de Stat de la Câmpulung Muscel în anul 1957, modelul IMS 57 fiind o copie a unui cunoscut model sovietic.

Înainte de 1989, uzina de la Câmpulung Muscel avea peste 11.000 de angajaţi şi ajunsese la o producţie anuală de circa 17.000 de autoturisme de teren, dintre care mai mult de trei sferturi ajungeau la export. De la înfiinţarea sa, în anul 1957, şi până la sistarea activităţii, ARO a produs peste 350.000 de autoturisme.