Arabia Saudită şi SUA: sfârşitul unei alianţe?
alte articole
Relaţiile dintre cele două ţări sunt destinate să se schimbe. Riad nu este de acord cu unele poziţii ale Washingtonului. Cu toate acestea, ambele au nevoie una de cealaltă: de aceea se vorbeşte mai mult de o separare decât de un divorţ.
Nu este nimic oficial, raporturile diplomatice sunt mereu ca mersul pe sârmă şi „nu se divulgă”. Dar parteneriatul între Arabia Saudită şi Statele Unite pare să fi ajuns la capătul drumului. Sau mai degrabă au ajuns la punctul unei noi medieri, cel puţin în funcţie de zvonurile care se „scurg” din partea Prinţului Bandar bin Sultan, şeful serviciului secret din Arabia. Pentru a rezuma: nu este un divorţ este o avertizare de separare.
Cele două ţări sunt atât de diferite, dar ambele au nevoie una de cealaltă. Riad are nevoie de o superputere mondială. Şi nici Rusia, nici China nu răspund la cerinţele monarhiei, deoarece acestea au alte tipuri de relaţii în Orientul Mijlociu, în timp ce Europa este prea slabă pentru a fi luată în considerare. Washingtonul, pe de altă parte, este conştient că, chiar şi cu limitele unui regim conservator, dinastia Saud a fost întotdeauna un sprijin valoros în zonă, precum şi un furnizor valoros de petrol.
Cu toate acestea, schimbarea strategiei Preşedintelui Iranului, Rohani a produs primul său efect pe tabla de şah geopolitică: a creat iritarea arabilor împotriva americanilor. Mai ales pe cea a Prinţul Bandar bin Sultan, care este cunoscut că preferă republicanii şi nu democraţii. Respingerea locului în Consiliul de Securitate al ONU nu este rezultatul unui capriciu, dar acesta este un mesaj clar: Riad nu este dispus să urmeze linia aleasă de către preşedintele Obama.
Dialogul prudent iniţiat cu Teheranul nu poate trece liniştit: Arabia sunnită şi Iranul şiit sunt concurente pentru poziţia de lider în regiune de 10 ani, chiar înainte de Revoluţia Islamică din 1979. În acest sens Siria a fost un simbol strategic: monarhia din Arabia a fost sponsorul principal al unui atac împotriva regimului lui Assad care este un aliat ferm al iranienilor.
Îndepărtarea dictatorului din Damasc este unul dintre punctele de pe ordinea de zi. Retragerea Washingtonului nu a fost luată bine. A fost de fapt interpretată ca o trădare, având rezultate imprevizibile în relaţiile diplomatice arabo-americane şi deci pentru tot echilibrul geopolitic.