Aproape jumătate dintre români sunt stresaţi la locul de muncă sau acasă

Aproximativ 73% din angajaţi sunt stresaţi de cel puţin un factor la locul de muncă, atrag atenţia cele mai recente sondaje realizate la nivel mondial. Românii nu reuşesc să se relaxeze nici în afara orelor de program, peste 15% din aceştia fiind stresaţi şi acasă. Comparativ, procentajul europenilor care trăiesc stresaţi non-stop este mult mai mic în ţări precum Olanda (4%), Danemarca (5%) sau Suedia (6%).

Potrivit raportului European Quality of Life Survey 2012, aproximativ 50% din români spun că sunt stresaţi la locul de muncă sau acasă. În plus, 16% din români mărturisesc că nu se pot concentra la serviciu din cauza responsabilităţilor care îi aşteaptă acasă şi spun că nu îşi pot rezolva sarcinile casnice din cauza programului prelungit de lucru.

Nesiguranţa locului de muncă şi teama de a nu face faţă financiar vieţii de zi cu zi sunt, potrivit specialiştilor, alţi factori importanţi de stres cu care se confrunta majoritatea românilor.

Într-un interviu acordat Epoch Times România, Monica Burcea, psihoterapeut de formare psihanalitică şi trainer formator, atrage atenţia că în ţara noastră problemele cauzate de un mediu de lucru stresant nu sunt suficient de dezbătute şi lipsesc de cele mai multe ori din strategiile de management

Potrivit analizelor, peste două treimi dintre angajaţi sunt stresaţi de cel puţin un factor la locul de muncă. Care sunt principalii factori de stres şi ce determină acest procentaj foarte mare?

Stresul cauzat de condiţiile de muncă face parte din categoria riscurilor psihosociale, alături de violenţă şi hărţuire, se arată într-un comunicat EU-OSHA, Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. Deşi în Uniunea Europeană problema este intens dezbătută, în România aceasta apare destul de rar la nivel practic şi este de cele mai multe ori invizibilă în strategiile de management.

Românii permit, în general, să fie cultivată o cultură a muncii sub stres pentru că a apărut concepţia potrivit căreia, cu cât eşti mai serios, mai rigid şi mai încruntat, cu atât eşti mai apreciat la locul de muncă. În majoritatea companiilor din România nu s-a încetăţenit încă ideea unei atmosfere emoţionale pozitive la locul de muncă, în care relaxarea şi activităţile creative să aibă locul lor.

Principalii factori de stres în România sunt nesiguranţa locului de muncă şi teama de a nu face faţă financiar vieţii de zi cu zi. Lipsa unor venituri care să asigure un minim nivel de trai generează frustrare şi degradare morală şi astfel, calitatea vieţii omului scade. Implicit va scădea şi capacitatea de muncă. Pe fundalul crizei economice, unii angajatori îşi permit exploatarea angajaţilor (un număr mare de ore de muncă pe zi, lucrul în weekend, lipsa recompenselor financiare pe măsura muncii), mizând pe faptul că nesiguranţa financiară determină oamenii să accepte condiţiile de muncă oferite.

Există o serie de meserii predispuse unui grand mai mare de risc, cum ar fi cea de pompier, de militar sau de pilot. Ce îi determină pe oameni să practice aceste meserii solicitante? Se poate vorbi despre o dependenţă de stres sau de o dependenţă de adrenalină?

Fiecare meserie implică un anume grad de risc, însă în cazul meseriilor de acest tip, vorbim de expunerea la un risc peste medie. De exemplu, meseria de pompier este clasificată ca fiind una dintre cele mai stresante meserii, din cauza condiţiilor de lucru: programul de lucru al pompierilor este adesea neregulat, ei riscă să fie epuizaţi din cauza căldurii, să inhaleze fum sau să se rănească în timpul serviciului. Pompierii sunt pregătiţi şi echipaţi însă pentru a interveni şi în alte situaţii de urgenţă, cum ar fi accidentele de maşină sau prăbuşirea unor clădiri. Şoferii de taxiuri lucrează inclusiv seara târziu şi în weekend-uri. Totodată, ei pot fi o ţintă pentru infractori, deoarece păstrează banii încasaţi din curse în maşină. Piloţii sunt, de asemenea, supuşi riscurilor de fiecare dată când decolează şi poartă responsabilitatea celorlalţi.

Persoanele cu meserii aparte, dificile, tind să nu-şi pună probleme legate de modul în care sunt percepute de cei din jur sau să nu acorde importanţă spuselor acestora. Psihologic vorbind, meseriile riscante, de tipul celor menţionate mai sus, pot fi de fapt concretizarea visurilor din copilărie. Atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor, există o anumită nevoie internă de expunere, de a risca, de a salva sau de a oferi ceva celorlalţi.

Astfel de oameni se “hrănesc” psihic din expunerea la risc, pentru că au o nevoie internă de senzaţie, de adrenalină. O astfel de meserie le oferă satisfacţie interioară, senzaţie de mulţumire, de a fi învingători. E o chestiune personală, a fiecăruia. Să nu uităm faptul că meseriile riscante sunt, adesea, o tradiţie în familie. Dacă tatăl, bunicul au fost piloţi sau pompieri, fiul poate consideră că este de datoria lui să-i urmeze.

Care sunt consecinţele unui mediu de lucru stresant?

Stresul afectează nu numai sănătatea şi securitatea persoanelor, dar compromite, de asemenea, sănătatea organizaţiilor şi a economiilor naţionale. Stresul poate avea consecinţe psihice, dar şi fizice. Calitatea vieţii unei persoane care suferă de stres scade vizibil din cauza lipsei timpului liber, a lipsei alimentării corecte, a lipsei somnului şi a lipsei timpului alocat relaxării. Atunci când eşti stresat toată săptămâna şi în weekend te mai relaxezi puţin, corpul începe să resimtă oboseala şi apar dureri de cap dese, poate apărea disconfortul abdominal, senzaţia de greaţă, lipsa de vitalitate (lipsa chefului de a face ceva).

Responsabilităţile, fie că sunt ale casei, fie că sunt ale serviciului, nu pot fi închise pe rând într-o cutie, astfel încât atunci când eşti la serviciu să ”uiţi” total de ceea ce este acasă sau invers. Stresul ne parazitează mintea indiferent unde ne-am afla şi asta crează premisele unor stări generale de nemulţumire, de neîmplinire, de neputinţă.

Mediul de lucru stresant influenţează calitatea relaţiilor şi a vieţii de cuplu. Amânarea concediilor sau lipsa banilor pentru acestea, orele suplimentare, cantitatea mică de timp liber pot crea pe termen lung fisuri în relaţiile cu ceilalţi.

Stresul duce la îmbătrânire timpurie. Dacă excludem moştenirea genetică, se pare că albirea părului este una din consecinţele neştiute ale stresului. Cercetările arată că adrenalina pe care o secretă organismul în asemenea situaţii determină schimbarea culorii părului.

Potrivit unui sondaj recent, treburile casnice pot deveni, de asemenea, un factor de stres. Cum am putea preveni şi combate stresul de acasă şi de la locul de muncă?

Stresul de la locul de muncă şi stresul de acasă sunt interdependente. Responsabilităţile, fie că sunt ale casei, fie că sunt ale serviciului, nu pot fi închise pe rând într-o cutie, astfel încât atunci când eşti la serviciu să ”uiţi” total de ceea ce este acasă sau invers. Stresul ne parazitează mintea indiferent unde ne-am afla şi asta crează premisele unor stări generale de nemulţumire, de neîmplinire, de neputinţă.

Câteva instrumente la îndemâna oricui pentru a lupta cu stresul: vitaminizarea organismului (magneziul), timp pentru mese, somn (minimum 6 ore), oricât de puţin timp alocat sportului, mişcării (mai ales în cazul meseriilor statice), reducerea nevoii de perfecţionism, cunoaşterea şi acceptarea propriilor limite.

Apelează românii la sfatul specialiştilor pentru problemele cauzate de stres?

Românii au început de câţiva ani să apeleze încet, timid, la sfatul psihoterapeuţilor şi din ce în ce mai mulţi o fac, pentru că şi-au dat seama că pot primi ajutor efectiv şi că îşi pot îmbunătăţi viaţa. Recomandarea mea este că fiecare să-şi găsească timp, oricât de mic, pentru propria persoană şi să folosească acest interval lăsându-se în voia unei activităţi care “face plăcere”, nu care “trebuie făcută”.

Topul celor mai stresante meserii

Meseria de militar şi cea de pompier domină într-un clasament al celor mai solicitante locuri de muncă. Topul, realizat de portalul de recrutare CareerCast, este completat de piloţii de avioane comerciale, care răspund de viaţa pasagerilor şi trebuie să suporte vremea nefavorabilă, întârzierile şi distanţa de casă şi de meserii precum cea de director de relaţii publice, director general, informează realitatea.net.

Din clasamentul celor mai stresaţi angajaţi nu lipsesc nici jurnaliştii şi fotoreporterii, din cauza expunerii permanente la pericole, fie în război, cutremur sau uragane, dar şi a termenelor-limită şi a concurenţei. Topul este încheiat de şoferii de taxi, din cauza mortalităţii mari, provocată de actele criminale şi de poliţişti, care pe lângă pericolul la care se expun, sunt responsabili şi pentru vieţile altora.

Monica Burcea este psihoterapeut de formare psihanalitică şi trainer formator, fondator al Centrului de Terapie prin Râs Mandarin.